În anul 2000, când primar al Capitalei era faimosul (acum penibilul soț al Oanei) Viorel Lis printr-un contract de concesiune, serviciile de alimentare cu apă, inclusiv staţiile de tratare a apei Arcuda, Roşu şi cea de epurare Glina au fost preluate de Apa Nova în concesiune de la RGAB (Regia Generală canal apă Bucureşti) cu sediul în str. Aristide Demetriad nr.2. Pe atunci Apa Nova avea sediul în str. Muzeul Zambaccian nr.34, ap.6, sector 1. Din partea Primăriei contractul a fost semnat de Viorel Lis, din partea APANOVA de Giovana Soare(actual director adjunct) Cătălina Marcu (actual avocat al APANOVA) și trei expați iar din partea RGAB de Costin Berevoianu.
În urmă cu zece zile, DNA l-a reținut pe Berevoianu, consilier al primarului Oprescu pentru trafic de influență în favoarea APANOVA. În urma traficului de influență Primăria a aprobat un „act adițional la contractul de concesiune semnat de SC Apa Nova București SA cu Primăria Municipiului București, pentru obținerea, de către firma respectivă, a unor majorări extraordinare ale tarifului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, aspecte ce au permis operatorului bucureștean creșterea substanțială a veniturilor/profitului, de la cifra de afaceri netă de 493.644.646 lei, profit net de 85.732.079 lei în 2011, la cifra de afaceri netă 666.912.331 lei și profitul net de 118.135.449 lei în 2012” conform procurorilor DNA. Practic, Berevoianu, în calitate de consilier al primarului, a primit bani prin contracte fictive de consultanță și în schimb a coordonat serviciile comunale de apă, canal, servicii în care era implicată și compania SC Apa Nova SA.
Giovana Soare a fost și ea audiată la DNA și a declarat presei că nu ştie nimic despre plata unor comisioane sau despre plăţi ilegale care ar fi fost făcute la Apa Nova, ea explicând că majorările de tarife făcute în mai multe rânduri în ultimii ani se justifică prin investiţiile efectuate de compania din grupul Veolia în România.
„Apa Nova niciodată, în timp de 15 ani, nu a făcut vreo ilegalitate nici în contractul de concesiune, nici cu achiziţiile acesteia, nici cu ajustările tarifare”, a spus Soare.
Întrebată despre relaţia cu Costin Berevoianu pus sub acuzare în acest dosar, Soare a spus că acesta nu a fost niciodată angajatul Apa Nova şi nu a figurat niciodată pe statele de plată ale companiei. Aceasta însă nu a rostit nici pâs de faptul că Berevoianu a fost șeful RGAB înainte de 2000.
Întrebată dacă Apa Nova „e curată ca apa”, Soare a răspuns: „Apa Nova e curată ca apa”.
Apa Nova, o societate înfiinţată în 1999 a preluat tot activul RGAB, condusă de Berevoianu, inclusiv sediul acesteia, unde de altfel şi-a stabilit sediul, investind desigur pentru asigurarea confortului propriu şi înscriind acele investiţii în portofoliul celor la care s-a obligat prin contractul de concesiune.
Deşi trebuia să realizeze investiţiile din programul de privatizare cu forţe proprii, în anul 2000, concomitent cu primirea concesiunii se încheie şi un contract al acţionarilor prin care alături de Municipiul Bucureşti şi Apa Nova intervine un investitor VIVENDI, tot o societate franceză.
Apa Nova avea în 2000 un capital social de 160.000.000 ROL adică 16.000 lei, aproximativ 3.500 EUR, şi a luat în concesiune active de câteva zeci de milioane de Euro.
Interesant e că de la semnarea sa, contractul acționarilor prevede un comision de dezvoltare care „Inseamna o suma ce nu va depasi in total € 2.000.000 (doua milioane de Euro), datorata de catre Societate (APANOVA) Investitorului (VIVENDI) sau Asociatilor acestuia (sau oricaruia dintre acestia) ca o compensare pentru cheltuielile suportate in legatura cu incheierea Contractului de Concesiune si a prezentului Contract, suma ce va fi capitalizata”;
Contractele de furnizare a serviciilor de canal şi apă.
Contractul cadru este aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANRSGC nr.90/2007 anexa 1.Gândindu-se cum să facă bani, Apa Nova modifică unilateral acel contract şi adaugă mai multe prevederi abuzive, prezentând clienţilor acea formă de contract ca fiind Contractul cadru şi deci reprezintă un contract de adeziune ce nu poate fi negociat.
Aşa zisele investiţii au fost în fapt realizate în cea mai mare parte prin programe cu finanţare externă ale căror titular a fost autoritatea publică locală.
Staţia de epurare și lucrări ample de infrastructură denumite „reabilitare străzi cu deficit major de utilităţi” se realizează de asemenea de către municipalitate cu fonduri nerambursabile, lucrările cuprinzând evident extinderea reţelei de canalizare şi alimentare cu apă.
Ca orice lucrare cu fonduri nerambursabile, costurile nu pot fi amortizate, logica fiind simplă, ai primit fonduri nerambursabile, nu ai ce amortiza.
Apa Nova a găsit de cuviinţă să nu participe la aceste lucrări deşi în mod firesc era titularul concesiunii şi destinatarul final al lucrărilor de extindere şi beneficiarul acestora de pe urma cărora urma să-şi extindă portofoliul de clienţi casnici (principalii beneficiari ai serviciilor publice de alimentare cu apă). Atunci când se construieşte o reţea de utilităţi, la ea trebuie racordaţi consumatori, ori dacă nu realizezi branşamentele înainte de finalizarea căii de rulare se ajunge ca în bancurile cu proşti unde după ce ai terminat de construit strada începi să o spargi ca să se branşeze consumatorii.
Evident că firmele de construcţii care realizau lucrarea au realizat legături către fiecare proprietate, fără însă a realiza şi o legătură fizică între reţeaua nou construită şi cea internă a consumatorilor, obturând acele racorduri. Conectarea propriu zisă urmând să fie realizată de furnizor (Apa Nova), după preluarea reţelei şi efectuarea probelor de presiune şi scurgere.
Tupeul celor de la Apa Nova aici începe, când în baza modificărilor introduse la art.9 din contractul cu consumatorii (care în contractul cadru are 13 puncte, iar în varianta Apa Nova 23), au spus că acele racorduri sunt „branşamente ilegale” întrucât sunt făcute fără acordul lor şi în consecinţă cine doreşte să beneficieze de serviciile de apă şi canal trebuie să achite o taxă reprezentând contravaloarea a 50 mc apă potabilă şi 50 mc apă menajeră deversată (canal). Din 2014 această valoare a fost majorată la 100 mc apă şi 100 mc canal.
Prezentând modificările introduse unilateral în contract, ca fiind prevederi ale contractului cadru, Apa Nova a reuşit să obţină milioane de lei nelegal.
FOTO EXPLICAȚIE: extras din contract și extras din anexa facturii emise de APANOVA unui cititor al CURENTUL
Lista cu cele 80 de străzi este incompletă, lucrări de realizare a infrastructurii fiind realizate în toate sectoarele Bucureştiului.
Sector 1, cartierele Străuleşti, jandarmeriei, Chitila, Bucureştii Noi unde nu existau reţele edilitare,
Sector 2, Cartier Andronache, Colentina, Fundeni
Sector 3 cartier 23 August, Vitan
Sector 4, cartier Apărătorii patriei, Olteniţei, Giurgiului, Progresul
Sector 5, Cartier Ferentari, Şos. Sălaj, Pucheni, Măgurele
Sector 6 Prelungirea Ghencea, Virtuţii
altfel spus toate cartierele unde predominau imobile individuale (case), fie cartiere vechi, fie cele noi construite după 1990
Fără excepţie, toate contractele încheiate pentru aceşti noi abonaţi sunt în forma modificată abuziv, şi tuturor noilor abonaţi li s-a pretins plata unor sume reprezentând „daune interese Apa Nova” ca urmare a „branşamentului nelegal”. Din punct de vedere legal, faţă de clienţi s-a săvârşit infracţiunea de înşelăciune prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase (contractul modificat) şi obligarea clienţilor la plata unor sume nedatorate. În mod cert o mare parte din consumatori vor dori să se constituie parte civilă dacă DNA, extinzând cercetările va verifica şi aceste aspecte.
În factura exemplificată în fotografie , penalizarea de 100 mc este în valoare de 695,64 lei. La 10.000 de noi abonaţi avem dintr-un foc 6.950.000 lei, adică 1,5-1,6 milioane euro în 2012-2014.
Va urma.
