Romania tine cu dintii de statutul sau de ultima tara din Europa de Est in care fostii securisti si fostii colaboratori ai temutei Securitati se simt inca la adapost si pot ocupa cu succes functii publice, fara ca nimeni sa-i deranjeze. Spectacolul dinaintea alegerilor din 2000 privind scoaterea la iveala a colaboratorilor Securitatii din randul candidatilor la alegerile generale a fost de-a dreptul ridicol, cercetarile CNSAS deconspirand vreo doi-trei taranisti si liberali aflati la varsta senectutii. Chiar daca presa internationala a ridicat in mai multe randuri problema prezentei fostilor colaboratori ai Securitatii in pozitii publice, autoritatile de la Bucuresti fac totul pentru a nu declansa -vanatoarea de vrajitoare-, cum o numesc tot ei, inainte de momentul Praga. Gestul premierului maghiar, Peter Medgyessy, de a recunoaste public ca a lucrat, in perioada comunista, ca ofiter in serviciile de contrainformatii readuce in discutie atitudinea guvernantilor romani, care depun eforturi concertate pentru a-i tine cat mai conspirati pe cei care au facut politie politica inainte de 1990.
Opozitia romana saluta gestul lui Medgyessy
Recunoasterea de catre premierul ungar a calitatii sale de fost ofiter de contrainformatii a starnit admiratia reprezentantilor Opozitiei romane. Vicepresedintele PD Liviu Negoita considera ca gestul lui Medgyessy reprezinta -un element de sanatate a vietii politice-, subliniind ca, in opinia sa, aceasta recunoastere ar fi trebuit sa vina inainte de alegeri, pentru ca electoratul din Ungaria sa voteze in cunostinta de cauza. Si prim-vicepresedintele PNL Teodor Melescanu considera ca premierul ungar a dat dovada de onestitate recunoscand colaborarea cu serviciile secrete inainte de 1989 si ca aceasta este -obligatia juridica si morala a fiecarui demnitar-.
Mult mai rezervat in declaratii, liderul UDMR, Marko Bela, s-a abtinut sa califice in vreun fel gestul lui Peter Medgyessy, exprimandu-si doar increderea ca viata politica din Ungaria nu va fi afectata in urma acestui anunt.
Si Bulgaria a avut premierii ei colaborationisti
Cu exceptia Germaniei de Est, care a fost -curatata – urgent de catre vestici imediat dupa unificare, in celelalte tari estice, datorita incertitudii si confuziei care domnea la inceputul anilor *90 in sistemul relatiilor internationale, s-a permis o recristalizare a structurilor legate de vechile regimuri politice, intarziindu-se astfel deconspirarea politiei secrete.
Cele mai socante marturii provin din Bulgaria. In vara anului 2001 devenea public faptul ca doi dintre cei 11 premieri care au guvernat Bulgaria dupa 1989 au fost colaboratori ai fostei Securitati de Stat. Comisia pentru studierea dosarelor fostei politii secrete din Bulgaria anunta in vara trecuta ca cel putin 55 de membri din cele noua guverne bulgare, cate s-au perindat la conducerea Bulgariei de la caderea comunismului, au fost agenti sau colaboratori ai serviciilor secrete comuniste.
Inaintea alegerilor legislative din 17 iunie 2001, comisia a anuntat ca 112 dintre cei 5.410 candidati au colaborat cu serviciile secrete comuniste, in timp ce numele altor 155 sunt citate in arhive, fara a exista insa dovezi suficiente.
Polonia si Cehia recupereaza teren
Si in Polonia, efectele legii privind accesul la dosarele fostei politii secrete s-au facut simtite aproape imediat. La inceputul lunii martie 1999 a fost data publicitatii prima lista, de la caderea regimului comunist, cu 25 de functionari si personalitati publice care au lucrat pentru siguranta comunista sau au colaborat cu aceasta. Tot in acest interval (martie 1999), unul dintre consilierii presedintelui polonez Aleksandr Kwasniewski a recunoscut ca a avut in trecut legaturi cu fosta politie politica poloneza.
Ministerul ceh de Interne a lansat, in vara trecuta, o vasta operatiune de depistare a fostilor agenti ai politiei secrete comuniste StB, care au fost -spalati- in 1991-1992. Aceasta operatiune vizeaza circa 400.000 de persoane si se va derula -pe parcursul catorva luni-, a precizat ministrul de interne, Stanislav Gross.
Pana in vara trecuta, autoritatile cehe au dovedit existenta a 114 astfel de atestate indoielnice, care fac posibil ca unele persoane sa-si ascunda trecutul in serviciul securitatii comuniste.
