Astăzi Direcția Națională Anticorupție a descins peste funcționari guvernamentali în căutarea a 26 milioane de EURO din fonduri europene plătite unei firme bulgărești care după ce a încasat nu a mai livrat produsele care erau ajutoare alimentare pentru românii săraci. Scandalul a pornit pentru că toată lumea știa că pachetele cu mâncare trebuie să sosească dar acestea nu mai veneau. Și asta pentru că în trecut proiectele din fonduri europene au fost popularizate.
Guvernul Ponta are o atitudine cel puțin surprinzătoare față de ideea de a populariza investițiile din fonduri europene. Dacă în țările Uniunii Europene procentul prevăzut pentru cheltuielile de publicitate şi informare, activităţi obligatorii, se situează între 10% și 15% din valoarea proiectului, Guvernul României le-a stabilit la maxim 5.000 euro. Aceeași sumă de 5.000 euro este prevăzută chiar și pentru activităţile de marketing şi promovare turistică a obiectivului de patrimoniu, inclusiv digitizarea acestuia. Acești 5.000 EURO înseamnă pentru proiectele de 10 milioane de EURO impresionantul procent de 0.05%. Care o fi explicația? De ce nu vrea Guvernul să se afle ce se întâmplă cu fondurile europene care vin în România?
Într-un final, cu 2 ani întârziere, a apărut și forma inițială a ghidului pentru PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2014-2020, Axa prioritară 5 „Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiții 5.1 „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”.
Prioritatea de investiții 5.1 , Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural are ca obiectiv specific impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității cultural.
Valoarea maximă a unui eventual proiect propus poate fi de 5 milioane euro , cu observatia ca în cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a proiectului este de 10 milioane euro.
Valoarea minimă a proiectului poate fi de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric.
Cine poate depune proiecte?
Unităţi administrativ-teritoriale definite conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
Autoritate a administraţiei publice centrale
Unităţi de cult
Organizaţii neguvernamentale (Persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial)
Asociaţii şi fundaţii constituite în conformitate cu prevederile Ordonanţei guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare în România.
Unitate administrativ-teritorială lider al unui parteneriat cu :
unităţi administrativ-teritoriale
autoritate a administraţiei publice centrale
unităţi de cult
ONG (persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial)
sau
Autoritate a administraţiei publice centrale lider al unui parteneriat cu :
unităţi administrativ-teritoriale
unităţi de cult
ONG (persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial)
Indicatori de realizare comuni și specifici ai programului fac obiectul monitorizării performanţelor programului şi pentru această prioritate de investiţii aceştia sunt:
Obiective de patrimoniu cultural restaurate;
Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural și la atracțiile care beneficiază de sprijin.
Indicatorii de proiect fac obiectul monitorizării implementării și performanței investiției propuse prin proiect și se referă la:
Numărul de obiective de patrimoniu restaurate/protejate/conservate;
Numărul de vizitatori înainte, respectiv după intervenţia asupra obiectivul de patrimoniu care beneficiază de sprijin;
Suprafaţa restaurată/protejată/conservată a obiectivului de patrimoniu care beneficiază de sprijin (mp), după caz.
In conformitate cu Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, acestea se clasează astfel:
a) în grupa A – monumente istorice de valoare naţională şi universală
b) în grupa B – monumente istorice reprezentative pentru patrimoniu cultural local
Monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local pot fi localizate în mediul urban precum şi în mediu rural.
Lista monumentelor istorice actualizată a fost aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi patrimonioului naţional nr. 2361/2010 şi poate fi consultată pe site-ul inforegio.ro.
Cadrul legal pentru monitorizarea monumentele istorice de valoare mondială din România este reprezentat de HG nr.493/2004 pentru aprobarea metodologiei privind monitorizarea monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, Anexa A. Această listă se regăseşte în literatura de specialitate şi ca Lista patrimoniului mondial UNESCO din România. Acest document poate fi consultat pe site-ul inforegio.ro.
POR va finanţa obiectivele care sunt incluse în:
• patrimoniul UNESCO, atât din mediul urban cât şi rural
• patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural
• patrimoniul cultural local din mediul urban.
In cadrul acestei priorităţi de investiţii se vor finanţa restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu UNESCO, patrimoniu cultural național (indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban.
Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la:
• Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
• Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
• Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
• Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.
Ciudățenia provine din faptul că toate cheltuielile de publicitate şi informare, activităţi obligatorii în conformitate cu Manualul de identitate vizuala sunt eligibile în limita a 5000 euro.
Mai mult și cheltuielile pentru activităţi de marketing şi promovare turistică a obiectivului de patrimoniu, inclusiv digitizarea acestuia aferente proiectului sunt eligibile în valoare maximă de 5.000 euro.
Și atunci rămâne întrebarea:cum vom crește numărul preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural și la atracțiile care beneficiază de sprijin dacă nimeni nu va afla despre ele: ce diseminare și ce marketing poate fi făcut cu 5000 euro? Pe ce site-uri pot fi disponibile? Cum vom construi și site și prezentări digitizate în acest buget?
De ce ne dăm singuri cu stângul în dreptul și nu alocăm un buget de 10 – 15% din valoarea proiectului ca să știe toată lumea ce facem noi?
Și astfel nimeni nu va ști ce s-a realizat în cadrul acestui program: în celelate țări ale Uniunii Europene cheltuielile de marketing și de diseminare se încadrează într-un procent de 10 până la 15%. Separat, cheltuielile de digitizare se pot încadra în aceleași procente, la noi s-a propus o cotă care poate ajunge și la 0.05%.
Din motive necunoscute, noi ne tăiem singuri orice posibilitate de promovare a celor realizate, a obiectivului turistic.
