Povestea unor soți incompatibili… cu legea
Considerat de mulți unul dintre cei mai influenți oameni din Constanța, Mircea Banias are o avere extrem de mare. Fostul director al Administrației Porturilor Maritime are mai multe afaceri care au legătură cu funcția pe care a ocupat-o. El este pentru PD-L ceea ce este Mazăre pentru PSD. Numai că Banias nu etapează. El nu-și afișează averea, nici măcar atunci când este obligat de lege. Cel mai elocvent exemplu: a refuzat să treacă în declarația de interese pe care a depus-o la Senat două firme la care este acționar, precum și firma pe care o deține soția sa.
Senatorul a făcut afaceri cu portul atât în vreme în care s-a aflat la conducerea acestuia, cât și în perioada în care asociații săi, Laurențiu Mironescu și Ioan Bălan, s-au aflat în fruntea Administrației Porturilor Maritime. De multe ori, afacerile lor au driblat legile și doar pozițiile importante deținute în partid au făcut ca procurorii să nu poată interveni prompt. Deși un om cinstit ar trebui să fie mândru de averea făcută prin munca sa, politicianul nu vrea ca opinia publică să cunoască anvergura afacerilor sale. Tocmai de aceea, Banias a mințit atunci când a completat declarația de interese la Senat.
Două firme ascunse de Banias
Senatorul a declarat cu seninătate, sub semnătură și mai ales sub incidența legii penale privind falsul în declarații, că deține doar două firme: Ban Com (afacere de familie) și Euro Shiping Services (unde este asociat cu actualul director al porturilor, Ioan Bălan, și cu fostul deputat Laurențiu Mironescu) (facsimil 1).
În realitate, la o simplă interogare a bazei de date de la Oficiul Național Registrul Comerțului (facsimil 2), vedem că senatorul are patru firme. El a uitat să menționeze societățile ETI Comercial și Interprest Trading. Prima este deținută de politician împreună cu fratele său, iar cea de-a doua împreună cu bunul său prieten Laurențiu Mironescu.
Interprest Services a generat venituri de 65.000 de euro în 2007 și 45.000 de euro în 2008. Compania are active de 43.000 de euro și se ocupă de depozitări. Firma a fost fondată în 2006, cånd Mircea Banias se afla la cårma Administrației Porturilor Maritime.
Cea de-a doua firmă, care are afaceri de mai mică anvergură, are sediul chiar într-un apartament al senatorului și se ocupă de comerț.
„Nu mai știu ce am declarat“
„Nu mai știu ce am declarat. Este oricum irelevant. Sunt informații publice. Nu mai țin minte acum“, s-a bâlbâit Banias când i-am luat un punct de vedere legat de această poveste. Întrebat despre ce le va spune inspectorilor ANI despre „lapsusul“ din momentul completării declarației de interese, Banias a refuzat să comenteze și ne-a amenințat cu tribunalul. „Sunt Senator al României, nu sunt un pierde vară. Nu am timp de astfel de lucruri. Am să vă chem la tribunal pentru a-mi plăti daune“, ne-a spus politicianul fără să se gândească la faptul că o instanță de judecată are dreptul să se sesizeze cu privire la săvârșirea de infracțiuni și să trimită cazul direct la parchetul competent.
Referitor la clădirea portului care a ajuns cu ocolișuri în proprietatea unei firme a lui Banias, politicianul este evaziv. Fostul director de port spune că atunci când imobilul a fost vândut el nu a fost în comisie. „S-a aprobat la minister, eu nu am participat“, se spală pe mâini Mircea Banias. Pentru a părea mai credibil, el spune că terenul nu s-a vândut, uitånd să menționeze că nici dacă ar fi vrut nu ar fi putut pentru că acesta făcea parte din patrimoniul statului.
Senatorul „uită“ și de afacerile soției
În declarația de interese depusă la Senatul României în data de 15 iunie 2009, Mircea Banias uită și de societatea comercială Euro Training Center, firmă la care soția Ramona Virginia Banias este unic acționar.
Firma a fost fondată în 2005 și generează afaceri de aproximativ 10.000 de euro pe an. Cu un singur angajat, Euro Training Center se ocupă de învățământ, soția senatorului fiind numită recent inspector școlar pentru coordonarea programelor comunitare după ce fusese inspector pentru Dezvoltare Profesională, funcție tangențială cu obiectul de activitate al firmei.
Dribling la lege
Conform Legii 115 din 1996, Mircea Banias ar fi trebuit să declare orice „plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate dacă valoarea de piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro“. Dat fiind faptul că senatorul a considerat că acțiunile la cele două firme declarate depășesc 5.000 de euro, este evident că acțiunile la toate cele patru firme deținute valorează mai mult.
Conform art. 10 din același act normativ, „dacă persoana a cărei avere este supusă controlului este căsătorită, controlul se extinde și asupra averii și veniturilor dobândite de celălalt soț“.
Mai mult, având în vedere că atât Banias, cât și soția au afaceri care s-au intersectat periculos cu domeniile lor de activitate publică, se poate trage concluzia că cei doi se află în situația specificată de art. 70 al Legii 161/2003, care spune că „prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin“.
Cea mai mare problemă a lui Banias rămâne însă falsul în declarații, chestiune care ține de Codul Penal și de inspectorii de la Agenția Națională de Integritate. De altfel, când a semnat formularului depus la Secretariatul General al Senatului a citit și ultima frază: „Prezenta declarație este un act public și răspund, potrivit legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menționate“
