De aproape doi ani, proiectul de lege privind asigurarea culturilor agricole impotriva calamitatilor naturale zace in Parlament. De actul normativ oficialii romani isi aduc aminte doar vara, cand se trezesc ca majoritatea culturilor, distruse de seceta sau de inundatii, nu au fost asigurate, iar eventualele despagubiri pe care statul le-ar putea acorda agricultorilor nu acopera decat o parte infima din valoarea uriasa a pagubei. La seceta de anul trecut, ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, anunta ca Executivul va cere Parlamentului dezbaterea in regim de urgenta, insa agricultorii au ramas cu promisiunea, lucrurile stagnand pana astazi.
De legea amintita este nevoie intrucat asigurarile agricole nu au nici o sansa de a se dezvolta fara sprijinul statului. Considerate riscuri neasigurabile in agricultura, calamitatile naturale cu frecventa foarte mare, de tipul secetei sau inundatiilor, sunt evitate de majoritatea societatilor de asigurari. Chiar atunci cand se incheie astfel de polite, primele care trebuie platite de agricultori sunt foarte mari, pe masura pagubelor pe care calamitatile le produc asupra culturilor. Solutia propusa in proiectul de act normativ este infiintarea unui Fond din care sa fie subventionate primele de asigurare platite de agricultori si care sa fie alimentat atat de la buget, cat si din cote retinute din venitul agentilor economici, societatilor de asigurari, si Agentiei Domeniilor Statului (ADS), precum si din sumele incasate de stat din accize la tutun si alcool si din taxele vamale la importurile de produse agricole.
Potrivit proiectului de lege, Fondul National de protejare a Producatorilor Agricoli impotriva Calamitatilor Naturale va fi gestionat de Ministerul Agriculturii prin Comisia Nationala de Protectie a Producatorilor Agricoli impotriva Calamitatilor Naturale. La constituirea sa urmeaza sa contribuie, cu o cota de 0,5% din veniturile realizate din vanzarea bunurilor si serviciilor, toti agentii economici din tara. Cu o cota de 1% din sumele brute incasate anual vor contribui societatile de asigurari autohtone, iar din drepturile de redeventa incasate de ADS va fi achitata o cota de 5%. Cotizatia perceputa de la producatorii agricoli pentru inscrierea ca membri la Fond si taxa anuala vor fi calculate in functie de valoarea asigurata. Cele mai mari cote (10%) vor fi percepute din cuantumul taxelor vamale aferente importurilor de produse agroalimentare si din volumul accizelor aferente bauturilor alcoolice si tutunului.
In situatii exceptionale, cand actiunea fenomenelor naturale se desfasoara pe zone extinse, provocand pagube naturale de o gravitate deosebita, iar valoarea realizata a fondului este insuficienta, va putea fi utilizata o suma din bugetul de stat, stabilita prin hotarare de guvern. Starea de calamitate va fi declarata prin hotarare de guvern, in functie de marimea zonelor afectate.
Primele de asigurare de risc pentru culturile de care depinde securitatea alimentara vor fi subventionate cu 40%. Despagubirile sub forma de compensatii banesti acordate producatorilor agricoli care au suferit pagube din cauza unor fenomene meteorologice care se manifesta local, pe areale restranse, cum sunt grindina, ingheturile tarzii de primavara si cele timpurii de toamna, furtuna insotita de ploi torentiale, vanturile puternice, alunecarile sau prabusirile de teren ocupat cu culturi si constructii agricole, se acorda numai daca societatile de asigurare nu incheie contracte in acest sens. Subventionarea cu 40% a primelor de asigurare de risc pentru culturile agricole si speciile de animale considerate prioritare pentru securitatea agroalimentara a populatiei vor fi nominalizate anual prin ordin al ministrului agriculturii.
Producatorii agricoli ar putea beneficia si de subventionarea dobanzii in proportie de 70% la creditele luate pentru refacerea si repararea unor elemente de structura la constructiile agricole, inclusiv pepiniere si sere afectate de calamitati. Despagubirile pentru culturile calamitate se acorda o singura data, de regula dupa recoltare, pentru pagubele provocate in perioada de vegetatie pana la recoltare. Despagubirile se acorda numai pentru daune ce depasesc 30% din productie, nivelul maxim al acestora fiind de 70% din cheltuielile efectuate pana la data producerii fenomenului. Pentru animale, despagubirea reprezinta maximum 80% din valoarea de inlocuire diminuata cu valoarea subproduselor rezultate care pot fi valorificate.
