Rezistenta nervoasa, vointa de nezdruncinat, kilometri de alergatura si kilograme de hartii – este -reteta- pe care trebuie sa o aiba in vedere o companie care isi propune sa angajeze someri pentru a beneficia de programele de creditare initiate de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca si derulate prin BCR. De aceea, sumele destinate firmelor care doresc sa angajeze someri stau necheltuite, in vreme ce la nivel national rata somajului se mentine la cote ridicate (n.r. – conform Institutului National de Statistica, in luna aprilie a.c., rata somajului a fost de 11,1% in raport cu populatia activa civila totala). Potrivit legislatiei, orice persoana, juridica sau fizica, autorizata care angajeaza someri poate obtine un credit, al carui plafon este de maximum 75 milioane de lei pentru fiecare somer angajat. In mod normal, o asemenea facilitate ar trebui sa determine companiile sa se imbulzeasca pentru a angaja someri. Din pacate, lucrurile nu stau asa. Conform statisticilor la nivel national, de la 22 aprilie a.c. – data la care au fost publicate normele pentru aplicarea actului normativ privind posibilitatea apelarii la asemenea credite – extrem de putine companii au reusit sa realizeze -performanta- de a obtine bani de la AJOFM si BCR. Cauza principala: birocratia.
Dosarul de creditare: un -munte- de avize, avizute, hartii si hartiute
Prima etapa care trebuie parcursa de catre o companie care angajeaza someri si intentioneaza sa apeleze la un credit o reprezinta alcatuirea unui dosar – document ce trebuie depus la compartimentul de creditari al AJOFM. Dosarul respectiv, extrem de cuprinzator, contine nici mai mult nici mai putin decat 14 -piese-: -declaratii privind litigiile cu tertii – cu precizarea motivelor care au condus la situatiile respective-, -proiectia fluxului de lichiditati pe perioada de creditare- sau un studiu de fezabilitate care cuprinde un soi de calcul matematic cu fractii, inmultiri, paranteze rotunde si termeni gen -FNA-, -rmin- si -rmax-.
Ulterior intocmirii si completarii acestei formularistici, dosarul se depune la AJOFM. Daca acesta este complet, functionarii de la biroul de creditare il accepta si il propun aprobarii Comitetului Judetean de Creditare – organism format din trei angajati ai Agentiei si doi functionari ai BCR. In mod normal, acesta ar trebui sa fie ultimul pas inaintea obtinerii creditului. Insa membrii Comitetului Judetean de Creditare pot cere, daca doresc, si alte acte. Si acest lucru se intampla in mai toate cazurile. Mai mult, cand se obtine chiar aprobarea Comitetului Judetean, companiile se trezesc ca dosarul mai trebuie aprobat si de Comitetul Director al bancii.
Autorizatie de constructie pentru simple finisari interioare!
Asa ca alte acte, gen documente privind situatia juridica a terenului pe care angajatorul intentioneaza sa faca investitii sau acorduri si avize legale necesare realizarii investitiei. Adica vrafuri de acte, care, conform reprezentantilor Agentiilor Judetene, ar fi impuse de banca. Tinand cont de aceste etape, numarul celor care doresc sa angajeze someri pentru a apela la credite este deosebit de scazut.
La Botosani, de exemplu, din 22 aprilie a.c. (n.r. – data la care au fost publicate normele pentru acordarea creditelor), o singura societate, din 16 care au depus dosare, a reusit sa obtina un credit de 700 milioane de lei din fondurile puse la dispozitie de AJOFM si BCR. Restul de 15 dosare au fost respinse, amanate de Comitetul Judetean de Creditare sau se afla in discutia conducerii BCR.
Pentru a va face o imagine vizavi de accesibilitatea la un asemenea credit, iata ce inseamna -analiza- dosarului. Dupa ce alergi saptamani intregi pentru a completa dosarul si acesta ajunge la BCR, Comitetul Judetean de Creditare poate cere noi documente. Astfel, un agent economic se poate trezi in situatia de a i se solicita chiar autorizatie de constructie, pentru faptul ca in dosar a precizat ca doreste sa realizeze niste simple reparatii interioare(!!!). Pe nimeni nu intereseaza ca o asemenea actiune nu presupune – conform Legii 453/2001 care modifica Legea 50/1991 privind regimul constructiilor – eliberarea de autorizatii.
Functionarii si -muschii- lor
Incercand sa o -scalde- vizavi de birocratia existenta, sefii AJOFM sustin numarul redus de dosare aprobate prin faptul ca intregul program s-ar fi declansat recent. -Nu cer acte ca asa vor muschii mei, ci pentru ca sunt niste prevederi legale ce trebuie respectate-, sustine Emanoil Damii, presedintele Comitetului Judetean de Creditare din Botosani – judet care, desi are 25.000 de someri, a reusit -performanta- de a acorda doar 2,5% din cele 28 miliarde de lei alocate. Curios este ca politica BCR se incadreaza in aceleasi coordonate. Oficialii bancii sustin ca numarul redus de companii care au beneficiat de credite s-ar datora faptului ca acestea nu fac fata normelor impuse. -Activitatea de creditare se desfasoara pe tot parcursul anului, astfel ca programul de creditare se va sfarsi cu succes-, ne-a declarat Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvant al BCR. Acesta a adaugat ca daca se cer ilegal autorizatii de constructii, atunci compania care solicita un credit trebuie sa duca la BCR un document emis de Inspectoratul in Constructii, prin care sa se demonstreze ca nu este necesar un asemenea aviz. Adica tot cel care vrea sa angajeze someri trebuie sa alerge si dupa documente precizate in lege ca fiind inutile(!!!). Intreband la Agentiile Judetene daca e normal ca banca sa ceara unei companii o autorizatie de constructie – care (culmea!) nu e prevazuta de lege, in loc sa se asigure daca aceasta are capacitatea de a rambursa creditul, am constatat ca toata lumea da din umeri. Asa se explica faptul ca, satule de birocratie si de -muschii- functionarilor, multe companii renunta la ideea de a angaja someri doar pentru a apela la un credit, lasand statul sa cheltuie in continuare sume importante pentru plata celor care nu au un loc de munca.
