Ministrul Dialogului Social, excepționalul Liviu Pop, cel fără de care emisiunile tv nu pot rula, cel care se plimbă prin Europa pe banii românilor să inaugureze infochioșcuri care nu ar funcționa dacă nu ar apăsa el butonul de pornire ce mai, cel mai cel, nu este în stare să negocieze cu sindicaliștii o lege. Una singură are și el pe domeniul lui: legea dialogului social. Pop, un munte de competență, discută despre orice în emisiunile tv. Se pricepe la orice, știe orice. Doar că el este plătit ca ministru pentru dialog social iar astăzi, Confederația Națională Sindicală (CNS) „Cartel ALFA” a anunțat că reia acţiunile de protest de marți, prin pichetarea zilnică a Ministerului Muncii, în intervalul orar 10,00-12,00, sindicaliștii fiind nemulțumiți că Guvernul nu a făcut nici un demers până acum în vederea modificării Legii dialogului social.
„Această lege, care a blocat negocierile colective şi a făcut aproape imposibilă reprezentarea salariaţilor de către sindicate, a fost adoptată în 2011 prin asumarea răspunderii de catre guvernul Boc, fără nicio dezbatere publică sau consens între partenerii sociali. Guvernul actual, deşi a promis şi a semnat un acord prin care s-a angajat că va aduce legislaţia la situaţia iniţială, corectând prevederile care prejudiciază salariaţii, acum pretinde consensul părţilor ca şi condiţie prealabilă modificării: toate sindicatele şi toate patronatele, autohtone sau multinaţionale. Este de fapt o strategie tipica de a întârzia la infinit nişte modificări pe care realitatea relaţiilor de muncă şi situaţia disperată a lucrătorilor români le reclamă ca extrem de urgente”, acuză sindicaliștii .
CNS „Cartel ALFA” afirmă că practic, de la adoptarea Legii 62/2011 nu a mai fost încheiat nici un Contract Colectiv de Muncă (CCM) sectorial, iar din 524.869 angajatori numai la 14.343 sunt încheiate CCM de unitate, din care numai 2016 de catre reprezentanții sindicatului reprezentativ.
„Împreună cu eliminarea Contractului Colectiv de Muncă Unic la nivel naţional (CCMUNN), inexistenţa contractelor sectoriale a redus dramatic numărul de salariaţi acoperiţi de un contract colectiv, şi în consecinţă de drepturile şi clauzele pe care aceste contracte le conţineau. De asemenea, condiţiile impuse pentru formarea unui sindicat şi pentru negocierea unui contract colectiv la nivel de unitate lasă o mare parte din structura lucrătorilor (aproximativ 40% din totalul angajaţilor români) fără drept de asociere, în contradicţie cu prevederile Constituţiei României, care garantează acest drept”, se mai arată în comunicatul citat.
