Guvernul a pregatit o campanie prin care sa le acorde mai multa atentie romanilor din afara granitelor tarii si a organizat o conferinta a comunitatilor romanesti din Europa, unde sa-si promoveze strategia. In pragul aderarii la UE, executivul s-a gandit sa ii apropie pe romanii plecati din tara, cu tot cu potentialul politic si economic pe care il au acestia.
Asa ca Departamentul pentru relatiile cu romanii de pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe a elaborat o strategie in acest sens. Maestru de ceremonii a fost pus secretarul de stat, liberalul Mihai Gheorghiu. Dar cu toate eforturile organizatorilor si cu plictiseala mascata a secretarului de stat din timpul dezbaterilor, reprezentantii comunitatilor romanesti de peste granite au recunoscut ca nu au incredere prea multa in promisiunile echipei guvernamentale. Susotelile sau chiar discursurile unor invitati au scos la iveala o invatatura mai veche a romanilor stabiliti in tarile UE – guvernul promite, face planuri, dar strategiile se modeleaza, de fiecare data, dupa interesele de partid sau dupa perioadele de alegeri.
Guvernul a vrut sa promoveze o noua viziune asupra comunitatilor de romani din afara tarii, astfel incat acestia sa treaca drept extensie a societatii civile romanesti in mediul international. Ideea a fost primita cu sufletul deschis de toti reprezentantii romanilor din afara, dar si cu scepticismul caracteristic celor care au invatat, in timp, sa nu se increada in toate proiectele guvernului. Totul, in conditiile in care organizatorul primei conferinte a comunitatilor romanesti din Europa este Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, condus de un secretar de stat scapat de restructurare, liberalul Mihai Gheorghiu.
Guvernul a organizat o prima conferinta a comunitatilor romanesti din Europa, ca prima etapa in realizarea strategiei de a atrage romanii aproape de tara-mama. Desi a fost promovata cu fast, viziunea guvernului nu a reusit sa convinga pe toata lumea ca are si sanse de reusita pe termen lung. -Sper sa dureze-, au susotit reprezentantii comunitatilor romanesti din tarile europene. Dar pentru Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe, comunitatile romane de peste hotare reprezinta -un potential politic, economic, social si cultural- important pentru statul roman – cu accent pe -politic-. Asta mai ales pentru ca departamentul se bucura de sustinerea executivului, fiind condus de un liberal, Mihai Gheorghiu, secretar de stat subordonat a doi lideri PNL – ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu, si premierul Calin Popescu Tariceanu.
Organizatorul s-a plictisit
Iar pentru Gheorghiu, prima zi a conferintei a fost una importanta si, pe alocuri, plictisitoare. Ca moderator al dezbaterilor dintre reprezentantii comunitatilor romanesti din Europa, secretarul de stat le-a dat cuvantul vorbitorilor din Franta, Serbia, Italia, Ungaria, Germania sau Spania si a ascultat cuminte discursurile acestora. E drept, s-a mai foit pe scaun, s-a scarpinat in cap si a studiat cu toata atentia o platforma primita cadou de la reprezentantul unei asociatii din Spania. Asa ca, atunci cand Miguel Fonda Stefanescu a terminat de vorbit, Gheorghiu a anuntat repede ca urmeaza pauza de masa, fara sa-si dea seama ca uitase sa dea cuvantul unui reprezentant al comunitatii romane din Germania.
Cat despre declaratii catre presa, Gheorghiu si-a luat o figura de om ocupat de fiecare data cand era abordat de vreun ziarist, chiar daca doar trecea buimac de la un grup de oameni la altul. -A venit primul-ministru si trebuie sa ma ocup de el!-, s-a agitat secretarul de stat, apoi a facut cale intoarsa si a intrat in sala.
Invitatii spera, dar sunt sceptici
Intre timp, reprezentantii comunitatilor romane prezenti la eveniment au incercat sa acorde cat mai mult credit initiativei guvernului, dar discursurile lor au fost, in final, moderate. Gheorghe Sasarman, presedintele onorific al Ligii Asociatiilor Romano-Germane, si-a inceput discursul cu cateva cuvinte critice care l-au trezit din amorteala pe secretarul de stat. Sasarman a punctat faptul ca nu are o placuta de identificare pe masa sau ca discursul sau este improvizat, tinand cont ca nu a fost anuntat ca va trebui sa vorbeasca. Deja cand Sasarman a ajuns sa vorbeasca despre nevoia unei strategii care sa nu se transforme intr-o campanie, in functie de interesele de partid sau de perioada alegerilor, secretarul de stat se intorsese cu totul spre reprezentantul din Germania, pe care parea ca il asculta cu interes. -Aceasta strategie ar trebui sa fie consecvent urmata, sa nu se intample ca si pana acum, sa se termine intr-un fel de campanie si apoi sa treaca si sa se uite. (…) De la instalarea noului guvern a trecut mai bine de un an pana cand acest departament a devenit functional. Daca la fiecare patru ani se intampla o asemenea ruptura, atunci imi pare rau, dar este greu sa urmaresti un obiectiv pe termen lung-, ne-a declarat Sasarman, la finalul dezbaterilor.
La randul sau, Eva Iova Simon, redactor-sef la -Foaia Romaneasca- din Ungaria, a sustinut ca daca reprezentantii comunitatilor romane reusesc -sa lege relatii-, conferinta si-a atins scopul.
