Din dorinta de nu lasa sectorului privat niste bani pe care prefera sa-i colecteze singur, Guvernul este pe cale sa se lege la cap cu o problema care ar putea avea consecinte mult mai grave decat monopolizarea unei piete ce apartine in mod normal companiilor private. Un anunt soc a alertat zilele trecute societatile de asigurari din tara: asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva riscului de cutremur, inundatii si alte calamitati naturale va fi monopol al statului, putand fi incheiata de o singura companie, infiintata de CEC. Asiguratorilor privati -agreati- li se va arunca doar osul vanzarii politelor, in schimbul unui comision pentru care vor trebui sa se ocupe si de evaluarea daunelor. Nemultumirea va fi si a populatiei, care va percepe plata primelor obligatorii la societatea de stat ca pe o noua taxa. Mai mult, surse guvernamentale ne-au declarat ca nu se doreste diferentierea primei de asigurare in functie de riscul zonei, ci dupa -principiul solidaritatii-, cei cu risc redus de producere a cutremurelor in regiune vor plati la fel cu proprietarii caselor in zone riscante, subventionandu-i pe acestia din urma.
Decizia, asupra careia Guvernul si-a dat acordul intr-o nota in sedinta de joi si care va fi pusa in practica printr-un act normativ, este cu atat mai surprinzatoare cu cat implica pierderea sprijinului sustinatorului initial al proiectului incurajarii asigurarii locuintelor: Banca Mondiala. In luna mai, la Forumul International de Asigurari, reprezentantul Bancii Mondiale, Eugene Gurenco, senior insurance officer la divizia IFC, declara ca institutia financiara mondiala nu se va implica in nici un fel intr-o astfel de varianta, un eventual imprumut fiind valabil doar daca implicarea statului va fi minima. Gurenco a respins clar ideea infiintarii unei agentii guvernamentale sau, mai rau, a unui nou fond special care sa colecteze primele de asigurare. -Banca Mondiala este dispusa sa sprijine prevenirea si managementul dezastrelor, nu si acoperirea diferitelor deficite cu banii destinati altor scopuri-, afirma la data respectiva reprezentantul IFC. Pierderea sprijinului financiar international va lasa povara pe umerii statului, care va trebui sa cedeze reasiguratorilor internationali, in conditii financiare mai putin avantajoase decat ar fi facut-o -cu o vorba buna de la BM-, peste 90% din banii incasati de la asigurati.
Retragerea sprijinului Bancii Mondiale, in conditiile in care statul nu va renunta la ideea monopolului, va obliga noua companie de asigurari a CEC sa se descurce singura pe o piata unde simplul fapt ca are capital majoritar de stat nu ii va fi de prea mare ajutor. Statul va fi, de fapt, cel care va trebui sa pompeze bani pentru constituirea rezervelor legale uriase cerute de lege pentru retinerile proprii, si tot el va trebui sa cedeze reasiguratorilor internationali mai bine de 90% din banii incasati de la asigurati, intrucat va fi nevoit sa transfere cea mai mare parte din riscul preluat unor companii cu putere financiara.
Problemele nu se opresc aici. Pentru ca CEC sa poata fi actionar majoritar la noua companie, care, cel mai probabil, se va chema Dacia SA, va trebui modificata legislatia actuala, care nu-i permite sa detina mai mult de 20% din actiuni. Chiar si transferul ulterior a 49% din capital catre societatile private de asigurari are putine sanse de succes, intrucat acestea din urma urmaresc, firesc, profitul, imposibil de obtinut in conditiile sistemului cu prime reduse gandit de Guvern. -Populatia va plati, incepand de anul viitor, pentru asigurarea obligatorie a locuintei, o suma minima estimata la 25-30 de dolari pe an, iar valoarea maxima acoperita de polita va fi de 20.000 de dolari, a declarat presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Nicolae Crisan. -De regula, se realizeaza acest calcul plecand de la reasigurator si se vine la societatea de asigurare, care inregistreaza acest cost in valoarea primei. Polita obligatorie va acoperi daunele provocate de cutremure, inundatii si incendii. Proprietarul unei locuinte cu valoare de peste 20.000 de dolari are posibilitatea sa acopere riscul pentru intreaga suma printr-o asigurare facultativa-, a explicat Crisan.
Presedintele CSA spune ca Executivul doreste ca legea sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2003 si apreciaza ca proiectul va fi adoptat cel tarziu la finele lunii septembrie. -Daca legea intra in vigoare de la 1 ianuarie, atunci asigurarile ar trebui sa fie incheiate incepand cu luna decembrie 2002, pentru ca nu se poate asigura un risc pentru care nu s-a platit inca nimic-, a spus Crisan. El a adaugat ca, avand in vedere modul de aplicare a asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto, populatia va plati primele pentru anul 2003 pana in luna martie a anului viitor. Societatilor private de asigurari le va ramane, pe langa posibilitatea vanzarii politelor obligatorii, ca intermediari, si asigurarea locuintelor pentru valori mai mari decat limita prevazuta in asigurarea obligatorie.
-Este de vazut in ce masura va mai incheia cineva si polita facultativa daca stie ca, oricum, in viitor va fi introdusa asigurarea obligatorie-, afirma Viorel Vasilascu, director la Interamerican Romania. Presedintele Ardaf, Steluta Racolta, considera ca asiguratorilor privati li se va lua astfel o parte din piata, chiar daca au capacitatea de a acoperi acest segment. -Vom deveni un fel de agenti de vanzari, care vor trebui sa faca si daune. Ramane de vazut daca vom accepta, in functie de comisionul de intermediere pe care il vom obtine-, afirma Steluta Racolta. In opinia sa, mai fireasca ar fi fost incurajarea asigurarii locuintelor prin deductibilitati fiscale la calculul impozitului pe venitul global, decat varianta obligativitatii politelor, care va fi perceputa ca o taxa in plus, la fel cum s-a intamplat in perioada comunista cu primele platite fostului ADAS.
Legea privind obligativitatea asigurarii locuintelor va avea doua capitole distincte, unul privind organizarea si functionarea societatii de asigurare cu capital majoritar de stat, iar cel de-al doilea va reglementa regimul juridic al asigurarii obligatorii.
Solutia initiala propusa de Banca Mondiala, care s-a angajat sa sprijine Guvernul cu un imprumut de circa 80 milioane de dolari, presupunea introducerea unei asigurari obligatorii pentru toate locuintele si constructiile, apartinand atat persoanelor fizice, cat si celor juridice. Asiguratii ar fi urmat sa plateasca o prima medie anuala de 15-20 de dolari, corespunzatoare unei sume asigurate de 15.000 de dolari (valoarea medie a unui apartament cu trei camere). Primele trebuiau colectate de catre asiguratorii special autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), iar acestia le vor ceda apoi, contra unui comision, unui pool constituit ca o entitate privata foarte bine capitalizata, care va plasa, la randul lui, riscurile pe piata internationala.
Societatile locale de asigurari suficient de puternice ar putea retine intre 5% si 10% din riscurile subscrise. Avantajul solutiei ar fi sustinerea financiara din partea Bancii Mondiale, care este dispusa sa acorde asistenta tehnica pentru constituirea poolului si sa se implice in obtinerea unor conditii avantajoase pentru programul de reasigurare. Succesul programului este conditionat insa de acordarea de subventii guvernamentale pentru plata primelor de asigurare in cazul categoriilor defavorizate.
