Martori ai atacurilor din Paris au relatat că teroriștii au strigat Allah Akbar (Allah e mare), dar vorbeau între ei într-o franceză fără accent, ceea ce-i face pe analiști să ia în calcul că ar fi vorba despre tineri francezi de origine musulmană aflați la a doua sau a treia generație în Franța. Unii dintre teroriști au fost kamikaze, detonându-și centurile cu explozibil.
Președintele Hollande (care a fost scos de pe stadion de serviciile secrete) a decretat starea de urgență: reintroducerea controlului la granițe, închiderea pe termen nelimitat a unor locuri de adunare publică, puteri sporite pentru forțele de ordine etc.
Cea mai complicată operațiune executată de forțele speciale a fost asaltul asupra teroriștilor care au luat ostatici sute de spectatori în sala de concerte Bataclan. În urma asaltului au fost uciși toți cei patru teroristi, nu inainte insa ca acestia sa omoare cu focuri de Kalasnikov circa o suta de oameni. Restul de victime, pana la circa 120, s-au inregistrat pe Stade de France si in celelalte locuri unde au avut loc atacurile (restaurante unde se întâlneau tinerii vineri seara).
Bilanțul provizoriu al victimelor: circa 120 de morti, 200 de răniți (dintre care 80 grav).
Atentatele s-au înregistrat în locuri simbolice pentru Franța modernă: stadionul de fotbal, o sală de concerte – cult pentru generația tânără, precum și mai multe străzi dintr-o zonă similară ca spirit cu Centrul Vechi din București.
„Au fost acţiuni coordonate, desfăşurate concomitent în 7 puncte diferite ale Parisului şi în nord, lângă stadionul naţional. Două atentate sinucigaşe, explozia unei bombe, focuri de armă în cartiere aglomerate din centrul oraşului. Primele incidente au avut loc la arena Stade de France, unde se juca un meci amical de fotbal Franţa- Germania. 80.000 de spectatori, printre care preşedintele Francois Hollande şi ministrul german de externe, Frank Walter Steinmeier. În jurul stadionului au avut loc cel puţin trei explozii, încă o deflagraţie s-a simţit chiar în incintă.
În sala de spectacole Bataclan din centrul Parisului, erau strânşi 1.500 de oameni. Martorii relatează că doi sau trei bărbaţi au început să tragă la întâmplare şi strigau „Allah Akbar” („Dumnezeu e mare”). Au făcut măcel şi apoi au luat ostatici. Poliţia a dat asaltul două ore mai târziu.
Când atacul de la Bataclan era în plină desfăşurare, preşedintele Franţei a decretat starea de urgenţă.
„Cinci terorişti au fost neutralizaţi”, a anunţat procurorul republicii, Francois Molins, care a estimatc ă bilanţul atentatelor de vineri seară din Paris ar putea ajunge sau chiar ar putea depăşi 120 de morţi. Preşedintele Franţei a decretat stare de urgenţă şi a anunţat închiderea frontierelor.
Un jurnalist român, Andrei Marian Mihai, colaborator al France 24, se află în stare gravă, fiind una dintre victimele atacurilor din Paris.
Atacurile care au făcut vineri seara, potrivit unui bilanţ provizoriu, cel puțin 120 de morți, sunt, după atentatele cu bombă de la Madrid din 2004, cele mai sângeroase din Europa, în ultimii 40 de ani, notează AFP.
Autorii unuia dintre atentatele teroriste care au avut loc vineri seara în Paris au invocat intervenţia franceză în Siria pentru a-şi justifica atacul, a relatat un martor de la faţa locului pentru AFP.
„I-am auzit foarte clar spunându-le ostaticilor: ‘Este vina lui Hollande, este vina preşedintelui vostru, nu trebuia să intervină în Siria’. Ei au mai vorbit şi despre Irak”, a spus Pierre Janaszak, de 35 de ani, care se afla în sala de spectacole Bataclan, unde zeci de persoane au fost ucise.
Starea de urgență decretată vineri de președintele francez, François Hollande, este o procedură extrem de rară instaurată în 1955, la începutul războiului de independență a Algeriei, și utilizată din nou cu prilejul revoltelor din suburbii, în 2005, notează AFP.
Starea de urgență permite autorităților „să interzică circulația persoanelor sau a vehiculelor”, să instituie „zone de protecție sau de securitate unde staționarea persoanelor este reglementată” și să interzică staționarea într-o zonă geografică „a tuturor persoanelor care încearcă, în orice mod, să împiedice acțiunea puterii publice”, potrivit legii din 1955 care a creat-o.
Franța își închide frontierele. Declarația președintelui Francois Hollande
Președintele François Hollande a anunțat „închiderea frontierelor”, dar Ministerul francez de Externe a precizat ulterior că la granițele terestre „vor fi efectuate controale la punctele de trecere a frontierei rutiere, feroviare, maritime și aeroportuare”.
„Aeroporturile vor continua să funcționeze. Legăturile aeriene și feroviare sunt asigurate”, a adăugat Quai d’Orsay.
Starea de urgență permite, de asemenea, ministrului de interne să aresteze la domiciliu orice persoană „a cărei activitate se dovedește periculoasă pentru securitatea și ordinea publică”.
Autoritățile pot ordona închiderea provizorie a „sălilor de spectacole, magazinelor de băuturi și a locurilor de întrunire de orice natură” și să interzică „reuniunile de natură să provoace sau să întrețină dezordinea”.
De asemenea, le pot ordona proprietarilor „să își predea armele”.
CITEȘTE ȘI
