Alesul Coaliției anti-Băsescu a reușit să-l depășească pe Năstase câștigând porecla de „Primarul – șase case“
După o întrunire de taină la ceas de seară acasă la stăpånul Antenelor, Dan Voiculescu, Coaliția 322 formată din PSD-PC-PNL-UDMR a înaintat oficial propunerea ca primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, să ocupe poziția de prim-ministru al Romåniei. O persoană extrem de controversată, Johannis nu putea fi o alegere mai pe profilul celor care îl susțin. Chiar ieri, agenția Mediafax a confirmat că Parchetul Curții de Apel Alba Iulia a anunțat oficial că îl cercetează, din 1 octombrie, pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, pentru neglijență în serviciu privind restituirea unor imobile în municipiu. Suntem în postura de a vă oferi în exclusivitate această dovadă, care privește chiar persoana și familia primarului. De altfel, cazul a fost reflectat pe larg de ziarul „Curentul“ încă din 2004.
Pe plan local, o mică publicație, „Dacii liberi“, a reușit să evidențieze numeroasele nebuloase care l-au transformat pe Johannis dintr-un simplu profesor de fizică într-un „primar-minune“ miliardar. Alesul „independent“ și-a asigurat viitorul prin achiziționarea a nu mai puțin de șase imobile în două mandate de primar (vezi în facsimil declarația de avere), toate pe numele soției, depășindu-l astfel pe „Năstase – patru case“. Se poate spune că a fi primar, cu un salariu de bugetar, este mai profitabil decât să fii om de afaceri: ai șansa să ajungi, din simplu baron local, „baron regional“ și acum, după nominalizarea Coaliției 322, „baron național“.
Colegii din presa locală arată că Sibiul beneficiază, pe baza unei propagande strălucite, întreținută prin fire nevăzute de la nivel central intern și extern, de o falsă imagine a unei administrații performante. O fațadă care ascunde o mafie coordonată abil de un primar care se dorește acum premier, scrie publicația „Dacii liberi“. De la afaceri imobiliare dubioase și jonglerii cu fonduri europene și ale Ministerului Culturii, de pe vremea „capitalei europene“ a fraudei, la trafic de copii, nimic nu i-a scăpat primarului care se visează premier.
Cu soția și soacra la DNA
Ancheta la care lucrează acum Direcția Națională Anticorupție privește revendicare cu acte false, prin care primarul Sibiului a dobândit ilegal cel puțin două imobile. „Curentul“ a arătat în investigațiile precedente cum Klaus Johannis, primarul reales al Sibiului, Carmen Johannis, soția sa, și Georgeta Lazurcă, soacra sa, sunt „cercetați“ de ani buni de către magistrații sibieni sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals și mărturie mincinoasă. Motivul: folosindu-se de acte false, persoanele respective au dobândit dreptul de proprietate asupra a două imobile situate în centrul Sibiului, printre care și clădirea în care se află cel mai mare cinematograf din oraș, închiriată apoi de către primar, pe zeci de mii de euro lunar, Băncii Raiffeisen. Alături de cei trei membri ai familiei edilului sibian, în dosarul menționat mai figurează trei persoane (Dorin Suciu – avocat, Ion Bastea – moștenitor prezumat, și Romul Mărginean – martor) implicate de către soții Johannis în acțiunea de revendicare. În acest dosar, Liviu Munteanu – secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos – e acuzat de fals intelectual și abuz în serviciu, deoarece a eliberat ilegal înscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis să obțină dreptul de proprietate asupra celor două imobile.
Potrivit unor documente oficiale evidențiate de ancheta „Curentului“, imobilele revendicate și câștigate de familia Johannis ca urmare a unei decizii civile, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în 1999, sunt amplasate în Sibiu, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29, respectiv General Magheru nr. 35. Fiecare din imobile are o valoare de piață ridicată, ținând cont că includ mai multe apartamente și spații comerciale. Imobilele în cauză, preluate de statul român prin naționalizare, au aparținut soților Măria și Eliseu Ghenea, ambii decedați, în 1962, respectiv în 1969. În baza Legii 112/1995, cei care locuiau în respectivele imobile au cumpărat de la statul român apartamentele și spațiile comerciale. Surprinzător, în 1999, soția primarului Johannis apare în scenă, cerându-le noilor proprietari să-și părăsească locuințele, pe motiv că ea e proprietară. Intrigați, oamenii au luat la puricat povestea și au ajuns la o descoperire stupefiantă.
Rețeaua funebră
Ingineria macabră a soților Johannis pare de domeniul fantasticului: unul dintre proprietarii tabulari ai imobilelor, Maria Ghenea (născută Bastea), ar fi lăsat, la decesul său, un testament prin care lasă ca moștenire imobilele respective unui nepot, Nicolae Bastea, decedat și el în 1993. Ulterior, acesta, tot printr-un testament, ar fi retransmis imobilele lui Ioan Bastea, Georgetei Lazurcă și soției primarului, Carmen Johannis. Pe baza acelui act, Ioan Bastea și soția „tehnocratului“ sibian au cerut justiției să constate nevalabilitatea intabulării statului. Apoi, revendicatorii au obținut restabilirea situației de carte funciară de la momentul naționalizării, după care au promovat și au obținut acțiuni în vederea constatării nulității actelor de vânzare-cumpărare încheiate între stat și cei care locuiau în imobile.
Falsuri pe toată linia
„Curentul“ dezvăluia în 2004 că proprietarii din imobilele revendicate de familia Johannis au apelat la instanță încă din 2001. Așa a ieșit la iveală faptul că primarul Johannis & comp. obținuseră imobilele pe baza unor acte false eliberate de secretarul Primăriei Porumbacu de Sus, Liviu Munteanu. Conform dosarului penal în care Munteanu e anchetat, reiese că el a eliberat o serie de documente privind moștenirea defunctului Eliseu Ghenea, care aveau un conținut ireal și nu corespundeau mențiunilor din documentele de stare civilă din arhive.
„Aceste manopere desfășurate de numiții Bastea Ioan, Lazurcă Georgeta și Johannis Carmen, sprijinite de acțiunile învinuitului Munteanu Liviu – care a eliberat adeverințele 168/1998 și 73/2000 și anexa 1 nr. 25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a sus-numiților în cartea funciară, deși nu aveau vocație succesorală, întrucât Bastea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Măria, soția precedentă a defunctului Ghenea Eliseu“, se spune în dosarul în care Munteanu e acuzat de fals intelectual și abuz în serviciu în formă calificată. Mai mult, avocatul familiei Johannis, Dorin Suciu, a fost acuzat că pe Nicolae Bastea l-a transformat, din nepot al Măriei Ghenea, în nepotul lui Eliseu, astfel încât să poată fi considerat succesor direct al ultimului reprezentant al familiei Ghenea. Inițial, familia Johannis a pierdut în instanță, după ce o expertiză grafologică a arătat nevalabilitatea testamentului lăsat de Măria Bastea, fapt ce a făcut ca testamentul lui Nicolae Bastea să cadă. Ulterior au urmat recursuri, familia Johannis a reușit să câștige datorită adeverințelor false eliberate de Munteanu, a intrat pe fir și Parchetul de pe lângă CSJ, dar, stupoare: Johannis rămâne proprietar, ancheta este declinată și trimisă la DNA.
În spatele zâmbetului arogant și aparent degajat al „baronului regional“ Klaus Johannis stă doar speranța acestuia că se va putea agăța de o funcție și de o protecție politică prin care să-și îngroape adânc dosarul de la DNA. În realitate, „Primarul-șase case“ a reușit să-și dezvăluie puroiul bubelor locale la nivel național și, de ce nu, și internațional.
