Unul din 25 de oameni a încercat să fumeze canabis sau o face în mod regulat, numărul lor ridicându-se la 166 de milioane în întreaga lume, în ciuda cercetărilor științifice care demonstrează efectele nocive ale consumului de canabis asupra sănătății, potrivit unui studiu australian, citat de Reuters. Cifrele, obținute de la Biroul ONU pentru Controlul Drogurilor și Prevenirea Criminalității/ United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC), arată că, în 2006, unul la 25 de oameni, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, a avut cel puțin o experiență de consum de canabis. Rezultatele studiului, realizat de profesorii Wayne Hall, de la School of Population Health din cadrul Universității Queensland din Brisbane, și Louisa Degenhardt, de la National Drug and Alcohol Research Center din Universitatea New South Wales din Sydney, au fost publicate de „The Lancet“.
Studiul mai conține, pe lângă datele de la UNODC, o trecere în revistă prin literatura medicală de specialitate din ultimii 10 ani privind efectele consumului de canabis asupra sănătății. Cercetarea a revelat că în SUA, Australia și Noua Zeelandă era cel mai mare consum de canabis, și apoi în țările europene. În Asia, Africa și America, existau 31, 25 și respectiv 24% dintre consumatorii de canabis din lume, în Europa – 18%, iar în Oceania – 5%.
Australia și Noua Zeelandă aveau cea mai mare rată a consumului – 8% din populația cu vârste între 15 și 64 de ani. Însă în ambele țări consumul era în declin, ca și în Europa occidentală. În schimb, consumul de canabis era în creștere în unele țări cu o economie slab dezvoltată din America de Sud și Africa.
De asemenea, studiul a mai revelat, citând o cercetare făcută în America de Nord, că 10% dintre cei care au încercat canabisul au devenit consumatori zilnici, în timp ce între 20 și 30% – consumatori săptămânali. În medie, 9% dintre cei care au fumat canabis devin dependenți de acest drog, în timp ce riscul de dependență de nicotină este de 32%, de heroină – 23%, și de alcool – 15%. Consumul de canabis începe în mod normal în anii adolescenței, cunoaște un vârf între 20 și 25 de ani și descrește pe măsură ce tinerii lucrează cu normă întreagă, se căsătoresc și au copii. În SUA, Australia și Noua Zeelandă, cei care fumau regulat canabis erau mai susceptibili să folosească ulterior și alte droguri ilicite, inclusiv cocaină și heroină.
Consumul de canabis în timpul sarcinii poate reduce greutatea copilului la naștere, dar nu pare să producă malformații. Printre efectele nocive resimțite de cei care practică un consum intens, cele mai frecvente sunt dificultățile de învățare, concentrare și memorare. Consumatorii prezintă și un risc sporit de a avea un accident de mașină și de boli cardiovasculare. Totodată, consumul de canabis afectează funcția respiratorie, dar cum majoritatea consumatorilor sunt și fumători de tutun, nu se poate determina exact influența canabisului asupra riscului de cancer pulmonar, de exemplu.
De asemenea, canabisul pare să aibă efecte și asupra sănătății mentale, cauzând crize de anxietate sau sporind riscul de schizofrenie, la cei predispuși.
În ceea ce privește sănătatea publică, efectul consumului de canabis este „probabil modest“, prin comparație cu cel al consumului de alcool, tutun și alte droguri ilegale.
