Introducerea cotei unice a generat multe discutii contradictorii, dar cel mai constant adversar al acesteia a fost si ramane FMI. Spre deosebire de anul trecut, cand in timpul unei conferinte de presa tinute la sediul BNR reprezentantii FMI au avut o atitudine deosebit de critica la adresa cotei unice, in recentul aide memoire adresat guvernului, institutia precizata anterior nu mentioneaza explicit notiunea in cauza, dar revine indirect asupra temei, la fel de critic, dar indirect. Pe de alta parte, Comisia Nationala de Prognoza a facut public, chiar in aceste zile, un studiu despre impactul cotei unice de anul trecut asupra evolutiei economiei, deosebit de interesant, ale carui concluzii contrazic pozitia FMI.
Pe 10 octombrie, o delegatie a Fondului a vizitat Romania, pentru a evalua modul in care tara noastra si-a respectat obligatiile asumate, precum si perspectivele de viitor si a dat apoi publicitatii, pe site-ul oficial al FMI, urmatorul aide memoire, in care se precizeaza, printre altele: -Intentiile autoritatilor trebuie sa fie sustinute de continuarea unor politici adecvate. Riscul supraincalzirii si cel al sporirii deficitului de cont curent ameninta stabilitatea macroeconomica si perspectivele de crestere. Dupa diverse discutii, misiunea crede ca politicile de contracarare a riscurilor posibile nu au fost formulate sau elaborate in mod sistematic. Actuala conjunctura reclama masuri decisive (si anume politici fiscale, salariale si monetare severe), pentru a minimiza vulnerabilitatile externe si din sistemul financiar si pentru a maximiza avantajele aderarii la UE. – Evident, in cadrul politicilor fiscale este inclusa si cota unica de impozitare.
Decalaj intre rata legala si rata efectiva de doar 0,4%
Dar studiul Comisiei Nationale de Prognoza, intitulat -Cota unica a imbunatatit competitivitatea firmelor- precizeaza ca -introducerea cotei unice a condus la o imbunatatire a ratelor efective de impozitare. Pentru exemplificare s-au folosit trei rate, respectiv rata standard, prevazuta de lege, rata efectiva calculata din bilanturile contabile pe baza impozitului datorat, si rata realizata, calculata pe baza impozitului colectat la bugetul general consolidat. Conform bilanturilor contabile ale agentilor economici, in anul 2005, ca urmare a introducerii cotei reduse de impozit pe profit, decalajul dintre rata legala si rata efectiva, s-a imbunatatit ajungand la doar 0,4%. Totodata, sugestiv pentru efectul cotei unice, inca din primul an de aplicare, este ca reducerea fiscalitatii a imbunatatit starea financiara a societatilor. Acestea au putut astfel sa-si achite intr-o proportie mai mare obligatiile si chiar o parte din restantele din anii anteriori. Ca urmare, pentru prima data in istorie, rata de impozitare realizata a fost peste rata legala, ilustrand faptul ca societatile comerciale au dorit si au avut disponibilitati pentru a-si achita pe larg -obligatiile curente si pe cele restante.-
Studiul precizat anterior scoate in evidenta ca al doilea efect major l-a constituit -imbunatatirea profitabilitatii-, privita atat prin prisma marimii profitului, cat mai ales pe baza ratei profitabilitatii. Astfel, in 2005, profitul realizat in economie ar fi fost cu 9,3% mai mare ca cel din anul 2004, provenind din sectorul IMM-urilor, unde cresterea profitului a fost chiar cu 23% mai mare decat cel realizat in anul anterior. Dar microintreprinderile, carora li s-a dublat impozitul pe venit incepand cu anul 2005, au inregistrat o scadere a profitului cu doar 19%, specialistii Comisiei punand acest fenomen pe seama reducerii cifrei de afaceri, specificand insa ca -aceasta reducere este inferioara celei inregistrate in cazul cifrei de afaceri, ceea ce inseamna, prin raportare la cifra de afaceri, ca starea de profitabilite s-a imbunatatit-. Studiul chiar precizeaza ca in anul 2005, ponderea profitului obtinut de catre microintreprinderi in cifra de afaceri a fost de 31% fata de doar 24,5% in anul 2004.
Autorii studiului mai precizeaza, printre altele, ca un alt efect pozitiv al relaxarii fiscale induse de cota unica ar fi si scaderea arieratelor, scazand la sfarsitul anului 2005 la 18,8% din PIB de la 20%, cat se inregistrase in anul anterior.
