Ultima peliculă pedofilică de interes mondial – cu participarea lui Polanski și a ministrului francez Mitterand, care a interpretat în paralel și un rol de poponaut – mi l-a amintit pe Kurt Treptow, istoricul american condamnat pentru aceeași faptă la temniță romånească grea. Mare diferență între cazul lui Treptow și cel al lui Romică Polanski, deși amåndoi au fost realizatori de filme. Țin să aduc aminte că americanul a primit pedeapsa maximă, deși a cooperat cu justiția romånă, și-a recunoscut fapta și nu s-a ușchit în străinătățuri, lucru ce i-ar fi stat la îndemånă. Eu înțeleg cum a ajuns Treptow, un intelectual fin, la năravul care l-a trimis ani grei la bulău. Se știe despre el că a fost repartizat pe plaiurile noastre ca agent al unui mare serviciu de spionaj. Păi, scuzați-mă, dar ce să spioneze în Romånia? Secretele sărăciei perpetue? Formula chiciului politic? Misterul cușmei de oaie, al opincilor de piele porcină sau al caselor de chirpici, fala arhitecturii națio-nale? Miracolul gloduros al autostrăzilor sătești, cu patru benzi, dacă socotim și șanțurile? Tainele căruțelor pe care le întålnești conduse de țăranoi beți mangă, pe șosele cu pretenții europene? Tenebrele genocidului din spitale?
Îmi pare rău, dar spionii americani au standardele lor, nu merg cu spionajul cum mergem noi cu plugușorul. În aceste condiții, cånd mare lucru de spionat nu era, Treptow și-a amintit că reprezintă un popor care a dat lumii mari obsedați sexual, începånd cu frații Kennedy, Larry Flynt, micul Clinton și alții.
Această amintire patriotică i-a dat un hotăråtor imbold, determinåndu-l să se dăruiască plăcerilor hormonale patologice, atrăgånd în ele tineretul patriei noastre, care oricum altă treabă nu dă impresia că are. A făcut filmulețe cu băieței și fetițe, apoi le-a băgat pe siteurile dedicate celor ca Polanski și Mitterand.
Mai e un lucru despre Treptow care le-a scăpat cretinilor ziariști romåni. Judecătorul care l-a condamnat era și tatăl a două fetițe, ceea ce înseamnă că a dictat pedeapsa nu chiar în mod obiectiv… în fine, justiție romånească și presă romånească!
Zi-le pe nume și apoi trage apa! Nu-i așa, domnule Nistorescu?
