Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, peste 6.500 de tineri din sistemul de protectie a copilului au devenit majori si trebuie sa devina autonomi, iar aproximativ 47 la suta din populatia activa de etnie roma nu este integrata pe piata muncii – au fost concluziile unui seminar european cu tema -Sanse egale intr-o Europa extinsa-, care a inceput, luni, la Bucuresti, manifestare la care participa reprezentanti a peste 60 de organizatii neguvernamentale. Conform reprezentantei APEL Romania, Nicoleta Zarnescu, una dintre marile probleme cu care se confrunta Romania o reprezinta faptul ca angajatorii refuza angajarea persoanelor cu handicap sau a celor care provin din sistemul de protectie a copilului, desi prin lege ei pot beneficia de anumite avantaje in cazul in care ar contribui la integrarea sociala a acestei categorii sociale. -Uneori angajatii refuza pur si simplu sa afle mai multe despre avantajele oferite prin lege. Si nu e neaparat vorba despre mentalitate, ci despre faptul ca ei nu vor sa se complice cu prea multe hartii-, a explicat Zarnescu. Una dintre problemele semnalate de expertii care au analizat situatia si cadrul legislativ existente in domeniu a fost aceea ca standardele din Romania prevad conditii (de spatiu si dotare) pentru tinerii institutionalizati, superioare celor obisnuiti.
Expertii au sustinut ca pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta o serie de categorii de persoane este necesara o mai mare implicare a autoritatilor si a mediului de afaceri, care ar trebui sa faciliteze integrarea profesionala a tinerilor dezavantajati, precum si monitorizarea celor care sunt proaspat anagajati, deoarece perioada de inceput este una critica, iar tinerii trebuie sa fie supravegheati pentru a nu renunta la locul de munca dobandit.
De aceea, expertii au stabilit o lista a neajunsurilor din domeniu, printre acestea amintind lipsa unei metodologii coerente si a unei proceduri de aplicare a standardelor, precum si faptul ca unele cerinte ale standardelor sunt nerealiste.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane