Întrebată în calitatea sa de „potențial candidat al PSD la Primăria capitalei” la Antena 3 ce părere are despre activitatea DNA din ultima perioadă care ridică pe capete politicienii, senatoarea Firea a dat un răspuns care l-a amuțit și pe Radu Tudor. Aceasta a răspuns că sunt foarte mulți specialiști în domeniul juridic care spun că e slab reglementată în lege infracțiunea de abuz în serviciu, continuând răspicat: trebuie să fie mai clar reglementate elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu. Aici, opinia lui Firea se întâlnește cu cea a fostului președinte Traian Băsescu care declara recent într-o emisiune televizată despre noile coduri penale că „aş lăsa abuzul în serviciu, dar l-aş explica”. Aceeași opinie are și Elena Udrea: „de acuzaţia de abuz în serviciu, aşa cum este ea prevăzută în Codul Penal în prezent, este una „în baza căreia poţi să arestezi aproape pe oricine a lucrat la stat”. „Abuz în serviciu înseamnă orice acţiune îndeplinită greşit sau non-acţiune, neîndeplinire a unei sarcini, care a produs o pagubă.”
Acum abuzul în serviciu este definit de art. 297 din Codul Penal ca „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Așadar orice funcționar public care a îndeplinit o sarcină de serviciu în mod defectuos care a produs una din consecințele de mai sus unei persoane fizice sau juridice e infractor.
Dacă abuzul în serviciu a produs consecințe deosebit de grave, adica o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei (art. 309 din Codul penal), limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. În cazul abuzului în serviciu comis de funcționarul public pentru a obține pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de coruptie) limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Să luăm un exemplu: Alina Bica, una din persoanele care au lucrat la definițiile din Codurile Penale. Aceasta este acuzată că a aprobat rapoartele false ale evaluatorilor ANRP acordând sute de milioane de EURO lui Gheorghe Stelian, provocând o pagubă de peste 2 milioane de lei și obținând pentru Stelian un folos necuvenit. Așa că să calculăm: 7+3,5=10,5 cu majorarea din Legea 78/2000 maximul ajunge la 10,5+3,5=14 ani. Pentru fiecare faptă.
