La trecerea a patru decenii de la stingerea din viață a academicianului Horia Hulubei, în Aula Academiei Române s-a desfășurat o sesiune comemorativă în cadrul căreia au fost evocate personalitatea și activitatea sa științifică, calitățile intelectuale și morale care l-au impus în istoria științei și l-au făcut de neuitat pentru foștii discipoli și colaboratori. În deschidere, acad. Ionel-Valentin Vlad, vicepreședinte al Academiei Române, a subliniat că „Horia Hulubei este savantul care a creat școala de fizicieni atomiști și nucleariști din România. Numele său este legat de lucrări fundamentale în studiul structurii atomice utilizând spectroscopia cu raze X (în colab. cu Yvette Cauchois), de primă evidențiere a difuziei Compton multiplă (în 1933 citată de profesorul său Jean Perrin, laureat al premiului Nobel, în faimosul tratat „Les Atomes“) și de studiul unor elemente grele…Este creatorul Institutului de Fizică Atomică al Academiei Române de Fizică de la Măgurele unde au fost puse în funcțiune și perfecționate primele instalații mari de cercetare nucleară din țara noastră: reactorul nuclear VVR-S (a opta țară din lume dotată cu un reactor de cercetare), și ciclotronul U-120 (1957-58), laboratoare de cercetare a particulelor elementare, în particular în fizica neutronilor, de chimie nucleară,de fizică teoretică, de calculatoare electronice, de laseri, de radiofizică și radioprotecție, raze cosmice, acceleratoare lineare, acceleratoare de electroni, de aplicații ale tehnicilor nucleare ș.a. Sub conducerea sa, s-au format în IFA tineri cercetători, care au creat fizica atomică și nucleară din România și care au plasat-o pe locuri înalte în ierarhia internațională.“ Comunicările susținute de prof. Nicolae Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, președintele Secției de Științe Fizice, prof. Mihail Bălănescu, membru corespondent al Academiei Române, prof. Petre Frangopol, membru de onoare al Academiei Române, prof. Oliviu Gherman, prof. Sorin Ciulli, prof. Radu Homescu, prof. Mărgărit Pavelescu și acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române au conturat personalitatea omului de știință, profesorului și managerului care a ridicat fizica românească la nivel mondial.
Horia Hulubei s-a născut la 15 noiembrie 1896 în Iași, unde a urmat cursurile cunoscutului Liceu Internat pe care l-a terminat ca șef de promoție. Înscris la Facultatea de Științe a Universității din Iași, Secția de fizică și chimie, și-a întrerupt studiile pentru că, fiind mobilizat,a plecat pe front ca sublocotenent. Face parte din grupul de tineri care, din inițiativa generalului Berthelot, au plecat în Franța la o școală care pregătea piloți pentru aviația militară. Participă la luptele de pe frontul de Vest ca pilot și este rănit. Pentru meritele sale, este distins cu Legiunea de onoare în grad de cavaler. Întors în țară, se reînscrie la Facultatea de Științe din Iași, Secția de fizică și chimie pe care o absolvă în anul 1926 cu „Magna cum Laude“. Un timp lucrează în laboratorul de fizico-chimie al facultății cu profesorul Petre Bogdan, după care, ca bursier al statului francez, pleacă la Paris și colaborează cu profesorul Jean Baptiste Perrin, laureat al premiului Nobel pentru fizică în anul 1926. În 1933 susține teza de doctorat cu tema „Contribution à l’étude de la diffusion quantique des rayons X“ în fața unei comisii prezidată de Marie Curie, din care au făcut parte Jean Perrin și Charles Mauguin, obținând calificativul „très honorable“. Încă din acești ani, activitatea sa științifică, reflectată în studiile publicate în revistele de specialitate, îl poziționează între cei mai buni specialiști ai timpului în domeniul spectroscopiei cu raze X. E timpul afirmării depline, când, sublinia Petre Frangopol, „activitatea sa științifică a îmbrățișat mai multe domenii – fotoelectricitate,particule elementare, fizica nucleară, reactoare nucleare, izotopi radioactivi, chimie fizică, fizică atomică…Pentru cercetările sale, a fost numit Directeur de Maître de Recherches și apoi Directeur de Recherches în cadrul Centrului Național de Cercetare al Franței. El a ocupat această funcție până în 1947, cu o singură excepție în timpul celui de al doilea război mondial“.
Institutul de Fizică Atomică – emblemă a cercetării științifice românești
Reîntors în țară, Horia Hulubei a fost profesor la catedra de Structura materiei la Universitatea din Iași după care, în anul 1940, se transferă la București, la catedra de Structura materiei până în 1944, fiind numit, în același timp, rector. Nutrea visul de a realiza „un centru de cercetare în domeniul fizicii nucleare și formarea de cercetători în domeniul fizicii“ pe care l-a urmărit cu perseverență și căruia i s-a dedicat cu tot ce avea mai bun ca savant, profesor și om. Până la împlinirea visului avea să treacă prin închisorile comuniste și eliberat la presiunea comunității științifice internaționale din inițiativa lui Frederic Joliot Curie. Mihail Bălănescu povestește cum, după ce și-a cerut scuze, Gheorghe Gheorghiu Dej l-a întrebat ce ar dori iar Horia Hulubei a vorbit de institutul la care visa. Răspunsul a fost ferm: „Domnule Profesor, din acest moment sunteți directorul Institutului pe care doriți să-l creați în cadrul Academiei Române“. Istoria Centrului Național de cercetare și inginerie nucleară de la Măgurele, emblemă a cercetării științifice din România a început de la zero. Din prima echipă a Institutului au făcut parte nume de referință pentru știința românească și mondială: Eugen Bădărău, Șerban Țițeica, Ion Agârbiceanu, Simion Sanielevici, Th. Ionescu, cărora li s-a adăugat la scurt timp și Mihail Bălănescu. Ca loc a fost ales domeniul și conacul Oteteleșanu ale Academiei Române unde, în timp s-a dezvoltat o adevărată citadelă științifică – mai întâi, în 1948, Institutul de Fizică și apoi, în 1956, Institutul de Fizică Atomică. Evocările au pus în evidență faptul că la Măgurele s-au pus bazele cercetării moderne în fizică și domeniile conexe – chimie, electronică, informatică, inginerie – ca și a abordărilor interdisciplinare. Cum până în anul 1969, Horia Hulubei a fost și președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară a valorizat această oportunitate pentru a oferi burse studenților în străinătate și a încheia acorduri de cooperare, după cum, când a fost la Agenția Internațională de Energie Atomică a izbutit să sprijine multe proiecte românești.
Ca manager, Horia Hulubei a urmărit o împreună dezvoltare a energiei nucleare cu fizica, ceea ce a dus, între altele, la achiziționarea reactorului nuclear de cercetare și la dezvoltarea unor cercetări finalizate în realizări care au primit girul internațional. Sub semnul exemplarității a fost și achiziționarea ciclotronului și demararea tratativelor de cumpărarea a acceleratorului tandem din SUA, finalizate însă de noul director, acad. Ioan Ursu. Tot la IFA au fost construite și primele calculatoare electronice din România CIFA-1 și CIFA -2 și s-a dezvoltat cercetarea științifică în chimie originală în românească în radiochimie, chimia organică modernă și metodele fizice, a fost introdusă rezonanța magnetică. Sintetizând, Petre Frangopol afirmat: „Institutul de Fizică Atomică s-a constituit într-un centru de excelență și al progresului tehnologic de vârf, care a apărut, așa cum este firesc, dintr-o cercetare fundamentală ce avea nevoie, la nivel de laborator, de ultimele progrese tehnice ale domeniilor investigate.“ După douăzeci de ani de colaborare, Mihail Bălănescu consideră că principalele calități ale lui Horia Hulubei, care au făcut posibile realizările sale strălucite, în afara celor proprii savantului, au fost profesionalismul, sociabilitate, un amestec foarte special de vizionarism și realism, de om practic cu nebănuit de multe abilități de diplomat. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1937, titular în 1955 și, între anii1963-65, a fost președintele Secției de Științe Matematice și Fizice iar, între1965-1972, președinte al Secției de Științe Fizice.
Și totuși… Horia Hulubei este prea puțin cunoscut la noi. De aceea, s-a hotărât elaborarea și publicarea la Editura Academiei, a unui volum dedicat savantului Horia Hulubei, căruia i se datorează și formarea unor specialiști pentru care le rămâne model de personalitate. De asemenea, se are în vedere finalizarea unor busturi ale Prof. Horia Hulubei la Facultatea de Fizică a Universității din București și în Platforma de Fizică de la Măgurele.
Premiile Academiei Române
A devenit o tradiție ca la sfârșitul fiecărui an, în Aula Academiei Române să se desfășoare ceremonia de acordare a premiilor celui mai înalt for de știință și cultură al țării. Anul acesta au fost au fost acordate premiile pentru anul lucrările științifice, literare și cultural-artistice din anul 2010. În deschidere, acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a înmânat distincții ale Academiei Române:
Diploma „Meritul Academic“
– Ing. Nicolae Noica – pentru merite deosebite în cultivarea istoriei arhitecturii românești
– Dirijor Horia Andreescu – pentru merite deosebite în promovarea operei compozitorului George Enescu
– Olga Tudorache – pentru întreaga operă artistică
Distincția Culturală
– Societatea Mini Model Club București: președinte Nicolae Alexandru Stoicescu; colaboratori: Maria Ștefănescu, Sorin Radu, Ioana-Adriana Stoicescu, Cătălin Ilas și Delia Marinescu – pentru promovarea imaginii Academiei Române
– Dr. Costică Neagu – pentru promovarea operei savantului Simion Mehedinți
Acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a prezentat cea mai nouă apariție din seria „Tezaurul Academiei Române“, coordonată de acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, și acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române. Este vorba de vol. III, partea I din „Colecția numismatică Constantin Orghidan. Modele de aur grecești și romane“ de Emil Petac, seful Cabinetului Numismatic al Academiei Române și ?ê?£tefan Vasiliță.
În continuare, fiecare dintre președinții celor 14 secții au înmânat premiile ce poartă numele unor mari personalități ale științei, culturii și artei românești. Din cele 73 de premii, au fost acordate 67 unui număr de 145 de autori. Lista premiilor poate fi consultată pe site-ul Academiei Române la adresa: www.academiaromana.ro.
Colaborare cu Academia Română
