In acest august, scriitorul Marin Preda ar fi implinit – cum bine se stie – opt decenii de viata. Presa (scrisa sau vorbita) a marcat evenimentul aniversar cu numeroase articole, dezbateri, convorbiri, talk-show-uri, s-a vorbit despre viata si opera prozatorului, s-a vorbit despre imprejurarile disparitiei sale, acum 22 de ani, cand Marin Preda abia implinise 58 de ani. S-a vorbit si s-a scris mai putin, insa, despre -cineastul- Marin Preda: dupa opera sa literara (sau dupa scrieri speciale pentru film) s-au realizat sase pelicule de lung metraj: Desfasurarea de Paul Calinescu, La portile albastre ale orasului de Mircea Muresan, Marele singuratic de Iulian Mihu, Imposibila iubire de Constantin Vaeni, Morometii de Stere Gulea, Cel mai iubit dintre pamanteni de Serban Marinescu. Despre aceste sase filme, in randurile urmatoare…
In timpul vietii scriitorului, Marin Preda a fost si scenarist (sau co-scenarist) al filmelor pornite de la opera sa literara. Prima colaborare cu filmul a prozatorului dateaza de acum 47-48 de ani, cand Marin Preda era convins de regizorul Paul Calinescu sa-si scenarizeze nuvela Desfasurarea (scenariul fiind realizat, practic, in colaborare de scriitor si regizor). Eram in primii ani ai cinematografiei etatizate postbelice, cand personajele filmelor de dupa Rasuna valea, indeobste, luptau, luptau pentru si luptau contra: luptau pentru… formarea -omului de tip nou-, pentru impunerea dezideratului leninist al dictaturii proletariatului, pentru afirmarea -constiintei socialiste-, luptau contra… dusmanilor de clasa, contra chiaburilor, contra sabotorilor, si a celor aflati in solda serviciilor de spionaj straine, contra -cozilor de topor-, contra tuturor care puneau bete in roate -drumului victorios al socialismului-. Desfasurarea, filmul din 1955, era un film a-tipic pentru acel timp, a reprezentat un moment marcant al epocii cinematografice respective. Este, in film, un scurt dialog sublim, care vorbeste de la sine despre natura intrigii aduse pe ecran, despre ironia atat de caracteristica lui Marin Preda. -Te desfasurai?- – intreaba un personaj, -Ma desfasurai!- – i se raspunde. Eram in plina perioada de colectivizare a satelor, -desfasurarea- reprezenta o actiune -in forta- impotriva taranului roman, impotriva ideii de proprietate. Tipologia sateasca din filmele vremii avea particularitati imuabile: chiaburii unelteau, taranii mijlocasi ezitau, taranii saraci revendicau si tovarasii -de la raion- rezolvau (conflicte, nedumeriri, sovairi, sabotaje). Marin Preda si Paul Calinescu au mutat, practic, accentul de pe acest tablou sinoptic pe biografia unui om: Ilie Barbu din Udupu, taranul cu o singura camasa care traversa satul cu palaria pe crestet, dar cu talpile goale. Revazut azi, filmul impune prin portretul acestui personaj devenit emblematic pentru filmul romanesc, desenat in aqua-forte de un actor debutant la ora respectiva, Colea Rautu, care avea sa faca o cariera de exceptie, ca si cealalta descoperire a regizorului Paul Calinescu, actorul Ernest Maftei, debutant la randu-i, care era, atunci, asa cum scria Ecaterina Oproiu, -pirpiriu, osos, agitat, ursuz, gata mereu sa dea in fiert-.
Abia dupa 20 de ani (ca-n Alexandre Dumas) s-a intors Marin Presa la cinema. Se implineau atunci trei decenii de la -istoricul- August 1944 si scriitorul a scris – special pentru film – povestea unei -ore de august-, petrecuta la -portile albastre ale Bucurestiului- (albastru de cer, albastru de uniforme, albastru de… albastrele), personajele filmului fiind ostasi ai unei baterii antiaeriene, pe un aerodrom din apropierea Capitalei, unde incearca sa zadarniceasca tentativele aviatiei fasciste de a bombarda orasul. In cronica de la premiera a acestui film – in care joaca Dan Nutu, Dumitru Furdui, Costel Constantin, Ion Caramitru, Dumitru Rucareanu – scriam ca soldatii sunt, la inceputul filmului, asa cum si-i dorea Marin Preda, ca niste -sateni intr-o pauza de coasa-. Cu trei ani inaintea tragicului sau sfarsit, Marin Preda si-a scenarizat un roman de succes, Marele singuratic. Filmul a fost receptat, la premiera, ca o -plecaciune- in fata literaturii lui Marin Preda. In film apareau George Motoi (Niculae Moromete), Florenta Manea (Simina), Toma Caragiu (intalnit pe ecran la cateva luni dupa tragicul sau sfarsit din martie *77), Gheorghe Dinica…
Dupa moartea scriitorului, primul regizor care si-a propus ecranizarea unui roman semnat Marin Preda a fost Constantin Vaeni, care, pornind de la romanul Intrusul, realiza filmul Imposibila iubire (cu premiera in martie 1984). Personajul principal al romanului si al filmului este Calin Surupaceanu, un erou care traverseaza o experienta tragica de viata, din care iese -purificat-. Scriitorul nu mai era de patru ani, dar spiritul prozei originare a fost respectat cu grija si veneratie. Alaturi de Serban Ionescu, jucau in film Tora Vasilescu, Valentin Teodosiu, Irina Petrescu, Amza Pellea, Remus Margineanu, Valeria Sitaru. In toamna anului 1987 era prezentat pe ecrane filmul Morometii (ecranizarea primului volum din acest roman esential al satului romanesc), o temerara tentativa a regizorului Stere Gulea de a -traduce- in imagini fantasta lume de gand si simtire din satul lui Ilie Moromete. Stere Gulea preia povestea Morometilor lui Preda intr-o conceptie prin care comunica propria sa cunoastere despre taranul roman, despre felul lui de a gandi sub faldul eternitatii, propria lui simtire despre -iarba verde de acasa-, revenind cu obstinatie, insa, la implicatiile biografice ale romanului de inspiratie. Pentru filmul romanesc, intalnirea lui Ilie Moromete cu Victor Rebengiuc a fost, neindoios, o intalnire -de zile mari-. Alte roluri menite sa invinga timpul creau Luminita Gheorghiu, Gina Patrichi, Dorel Visan, Mitica Popescu, Petre Gheorghiu, Florin Zamfirescu. Marin Preda se intalnea cu cinematograful inca o data in primii ani din ultimul deceniu al veacului trecut, cand regizorul Serban Marinescu ecraniza un alt roman important al scriitorului, Cel mai iubit dintre pamanteni. Tin minte ca filmul a fost intens discutat in epoca (prilejuind, de pilda, o ampla discutie in revista -Caiete critice-, la care au participat, deopotriva, scriitori si regizori, critici literari si critici cinematografici). A fost un -punct culminant- in creatia regizorului, care s-a descurcat de minune in labirintul ideatic al operei literare, tratand cu discernamant incarcatura simbolica a textului literar. Creatii actoricesti remarcabile, deosebite, au realizat Stefan Iordache, Mircea Albulescu, alti interpreti ai filmului.
Cam acestea au fost experientele cinematografice antume si postume ale scriitorului Marin Preda. Pastrez, insa, convingerea ca filmografia sa, in timp, se va imbogati cu alte creatii cinematografice de referinta.
