„Coaliția GRIVCO a lui Vîntu, Patriciu și Voiculescu – vorba lui Băsescu – și-a găsit corespondență în „societatea civilă“. Numai că „non-profiții“ sunt legați, prin fire văzute sau nevăzute, de exact aceeași Coaliție Anti-Băsescu, constituindu-se practic, în prag de alegeri, într-o veritabilă coloană a cincea: a „Societății Civile GRIVCO“. Patru organizații pretins neguvernamentale și apolitice – Agenția de Monitorizare a Presei, Asociația Pro Democrația, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency Romania – au cerut ieri Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu convocarea referendumului pentru Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, anunță Mediafax. Societarii în civil invocă o pretinsă fraudă electorală și un abuz din partea șefului statului, Traian Băsescu. Presa aservită Coaliției KAZ-GRIVCO-FNI a titrat imediat, cu litere de-o șchioapă: „Societatea civilă din Romånia împotriva lui Băsescu“. De unde pånă unde, cåteva asociații, pe care poți să le numeri pe degetele unei måini făcute pumn – în interiorul căruia se ascunde degetul mare plimbat prin buzunarele mogulilor – poate fi considerată „societatea civilă din Romånia“? Ce repere morale sunt personajele extrem de gălăgioase care se aruncă în această operațiune politic-electorală în sprijinul Coaliției anti-Băsescu? Nu cumva sunt chiar „civilii“ Coaliției Grivco? Ținta acestei campanii zgomotoase a așa-zisei „societăți civile“ este, după cum se vede, sabotarea democrației și atacul la Traian Băsescu. E bine să se știe că „societatea civilă“ a fost creată și stimulată în Romånia chiar de către un cadru GRU, Silviu Brucan, ca o contrapondere, de „dialog social“, a puterii, reprezentate atunci de Frontul Salvării Naționale al lui Iliescu-KGB.
Toma și kalașnicovurile ruginite ale lui Vîntu
Cadrele societății în civil au ieșit la drumul mare, cu kalașnicovuri ruginite ca Mircea Toma și compania, pentru a-și deservi patronii materiali. Haideți să vedem cât de civili sunt câțiva dintre diversioniștii de serviciu de ieri, azi și, sperăm, nu și de mâine. Mircea Toma, cu a sa Asociație de Monitorizare a Presei – care, în loc să se preocupe de drepturile încălcate ale jurnaliștilor, o ține într-un bairam politic -, nu poate fi civil: el este militar. Fost psiholog al MApN al RSR pentru piloții de pe avioanele armatei și, în mod special, pentru aeronavă lui Ceaușescu. Un cadru de răspundere care, în ianuarie 1990, a primit noi ordine, devenind din militar activ, pasiv. Acum e un biet soldățel aflat în pragul pensionării și în slujba lui Sorin Ovidiu Vîntu (și nu numai) la „Academia Cațavencu“, unde actorul Florin Călinescu afirmă că se intră în pas de gașcă, exact ca în Piața Roșie, după care se schimbau uniformele mai de la Răsărit cu altele, mai neaoșe, dar tot cu multe table pe umeri. Așadar, Toma este indisolubil afiliat Trustului Vîntu & craii de la răsărit.
Pârvulescu și Weber, răspândacii minciunilor PNL
Despre Cristian Pårvulescu, de la Pro Democrația, președintele Traian Băsescu a spus, după legiferarea înșelătoriei de „lege a uninominalului“ de către Cabinetul PNL-UDMR: „Concluzionez că a fost o minciună promovată de Guvern și de domnul Pårvulescu. Din acest moment, personal o să-l mai cred pe domnul Pårvulescu și în analizele domniei sale, când soția să nu va mai fi salariată la Guvern. Cât timp rămâne în Palatul Victoria, să nu mai vândă analize politice nimănui“. Adică, soția să lucra, menținută de 16 ani!, la sectorul „non-profit“ al Guvernului PNL-UDMR în timp ce Pårvulescu reprezenta același sector „non-profit“. Pårvulescu a fost atât de iubit de PNL, încât fostul prim-ministru i-a oferit, drept recompensă pentru serviciile aduse, nici mai mult, nici mai puțin decåt Premiul I.C. Brătianu, care, săracul, s-a făcut deja titirez de cât s-a răsucit în mormânt. Un alt treilea „OMG“, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a fost moșit de Renate Weber (foto cu Bogdan Olteanu), fostă șefă a SOROS, fostă consilieră demisionară la Cotroceni, actualmente europarlamentar PNL, pe spezele vânzătorului Rompetrol, Dinu Patriciu.
Omul-orchestră al Coaliției Soros-GDS
Cristian Pårvulescu este omul-orchestră al societății civile antrenate de GDS și stipendiate de Soros: editorialist simultan în trei-patru ziare și nenumărate săptămânale și lunare, prezent în toate show-urile tv posibile, pe orice temă, de la ciorapi de damă la piața muncii, ocupat cu dirijarea Asociației Pro Democrația, membru și creator al tuturor coalițiilor anti-pro ceva, acum și preocupat cu „profesionalizarea“ României, nu știm, zău, când mai are timp să-și încaseze și cecurile de la cele trei-patru bănci și casierii la care este arondat.
Crescut în curtea GDS, în prezent decan al SNSPA, moștenitoarea Academiei de Partid „Ștefan Gheorghiu“, Cristian Pårvulescu poate fi considerat, pe drept cuvânt, mai tare ca Voronin și aproape la fel de tare ca Iliescu. Dacă Voronin nu a reușit să schimbe Constituția și să devină președinte într-un al treilea mandat, în ciuda înăbușirii revoltei tinerilor anticomuniști, Pårvulescu a reușit. Dat jos din funcția de președinte al Asociației Pro Democrație cu scandal și bătăi, la propriu, după două mandate de patru ani, Pårvulescu a trecut ușor peste moment pentru a da o lovitură de maestru și a se întoarce în funcție după eliminarea contestatarilor de la Clubulurile APD din țară. Astfel, el conduce organizația al cărei buget anual de consum depășește 1 milion de euro, „pro-democratic“, de 10 ani, iar de la anul îl va depăși și pe Iliescu. În tot acest timp, soția sa a ocupat, întâmplător, un post la Guvern, exact la sectorul „asociații neguvernamentale“.
Alistar – figurant de lux cu iz de DIE
Despre Transparency International România și impostura lui Victoraș Alistar, consilier de bază al baronilor PSD, propus de Mircea Geoană la funcția de ministru al Justiției, s-au scris în ultima perioadă tone. De la încălcarea flagrantă a legii ANI la BMW-ul „patologic“ de 100.000 de euro și numere de Ministerul Justiției, de la falsul în declarații la tupeul sau nemăsurat. Ce nu s-a aprofundat, încă, este posibila legătură a Transparency cu fosta Securitate, respectiv cu Departamentul de Informații Externe și cu „omul de afaceri“ Dan „Felix“ Voiculescu. Pentru că președintele real al Transparency International nu este Alistar (star-penal), cum se crede; el este doar figurantul băgat în față pentru a-l acoperi pe adevăratul „patron“, Marian „Mike“ Popă. Un personaj care, după părerea experților, nu are cum să nu fi făcut parte din structurile DIE, ca fost președinte al Departamentului de relații externe al Camerei de Comerț a Republicii Socialiste România, între 1976 și 1983, după care, din 1988(!) șef al Rank Xerox România. Despre „Mike“ Popă, cunoscătorii știu că este asociat cu Dinu Patriciu și că a lucrat „pentru țara“ și buzunarul său, inclusiv împreună cu „Felix“ Voiculescu.
La anchetarea lui Alistar de către ANI, colegul sau de impostură, Pårvulescu – acum și membru al „Alianței Profesioniștilor pentru Progres“ alături de nume că Dan Puric, Sergiu Celac sau Mircea Malița – a susținut nici mai mult, nici mai puțin decât că „ar putea fi vorba despre un atac concertat la adresa societății civile“ în urma „eforturilor pe care Victor Alistar le-a depus în ceea ce privește corecta dezbatere și respectarea procedurilor privitoare la cele două Coduri.
Misiunea „Distrugeți România“
Activitatea principală a celor patru ONG-uri a fost, în ultimul an, contestarea Codurilor, Civil și Penal, în așa-zisa Coaliție „Opriți Codurile“, prin care se urmărea de fapt introducerea căsătoriei între homosexuali și posibilitatea „cuplurilor“ de homosexuali și lesbiene de a adopta copii. Aceleași organizații au luptat și împotriva religiei și a icoanelor din școli. Societatea civilă romånească a reacționat imediat la atacul clonelor în civil. Asociația Familiilor din România sintetiza misiunea dușmanilor României astfel: „Toate aceste asociații sunt finanțate ori de către Uniunea Europeană, din fonduri alocate luptei împotriva discriminării și drepturilor omului, ori de magnați afiliați unor cercuri de interese transnaționale. Aceste asociații se folosesc de idealuri universal acceptate amestecându-le cu „valorile“ lor și prezentându-le publicului și factorilor de decizie spre avizare. Sub aceste două titluri generale – antidiscriminarea și drepturile omului – se desfășoară acțiunile acestui mănunchi de asociații pentru reconfigurarea radicală a societății românești.
Trebuie menționat că în numai câțiva ani de la căderea comunismului, aceste organizații străine de spiritul și valorile românilor au reușit să capete vizibilitate, erijåndu-se în voci ale cetățenilor. Astăzi, reprezentanții lor sunt invitați la radio și televiziune, în talk-show-uri în care își desfășoară viziunea lor asupra societății, iar canalele media îi servesc maselor că pe niște oracole supreme. Cine sau ce le dă dreptul acestor „analiști“ să traseze norme sociale pentru un întreg popor? Din punct de vedere valoric, absolut nimic. Din punct de vedere practic, banii care îi finanțează. Sunt niște impostori care pretind că vorbesc în numele poporului, dar slujesc intereselor altcuiva.
