Pentru activitatile privind asigurarile de viata inregistrate in Comunitatea Europeana, activele lichide trebuie localizate in cadrul Comunitatii Europene.
Normele privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute vor fi astfel modificate incat asiguratorii sa fie obligati sa se expuna la riscuri cat mai mici posibil. Deosebit de importanta este regula dispersiei activelor, dar si faptul ca asiguratorii trebuie sa depoziteze rezervele tehnice la cel putin patru banci. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, prin modificarea actualului ordin, 3111/2003, nu face decat sa alinieze legislatia romaneasca la rigorile celei europene, in noile norme fiind transpuse prevederile in acest sens cuprinse in Directiva 2002/83/CE. Noile norme vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.
Coeficient de lichiditate maxim la asigurari de viata
Si calculul coeficientul de lichiditate, care reprezinta raportul dintre activele lichide si obligatiile pe termen scurt ale asiguratorului fata de asigurati, vor suferi modificari importante. Astfel, in cadrul activelor lichide sunt incluse si diverse cuantumuri din obligatiile asiguratorului fata de asigurati, pe termen scurt, adica 0,5% din sumele asigurate, in cazul asigurarilor de deces, suma maxima dintre 0,5% din sumele asigurate si 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare, 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care nu acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare, rezerva de daune bruta si rezerva de daune neavizata bruta.
Dar, de la 1 ianuarie 2007, asiguratorii vor avea obligatia de a avea coeficientul de lichiditate egal cu 1 pentru asigurarile de viata, iar pentru activitatile inregistrate in UE, activele lichide trebuie localizate in acest spatiu.
Peste 90% din rezervele tehnice, active lichide
Referitor la dispersia activelor, pe langa regulile precizate intr-un material anterior, CSA a stabilit o serie de principii care trebuie respectate, in special atunci cand nu sunt precizate limitele unor investitii intr-o anumita categorie de active. Un prim principiu statuteaza ca activele care acopera rezervele tehnice brute trebuie sa fie diversificate si dispersate intr-o astfel de maniera, incat sa nu existe o utilizare excesiva a unei anumite categorii de active, a unei piete de investitii sau a unei investitii, in timp ce investitiile in anumite tipuri de active, care prezinta un risc ridicat, fie datorita naturii activului, fie datorita starii in care se afla emitentul, trebuie mentinute la un nivel prudential. De asemenea, in calculul rezervelor tehnice, limitele anumitor categorii de active trebuie sa tina cont si de contractul de reasigurare. Atunci cand activele detinute includ o investitie intr-o filiala, care gestioneaza toate sau doar o parte din investitiile asiguratorului, in numele acestuia, CSA va lua in considerare doar activele detinute de acea filiala, tratamentul activelor altor filiale fiind similar. Noile norme vor stabili ca ponderea activelor non-lichide admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie sa nu depaseasca 10% din totalul activelor admise, iar cand activele detinute includ imprumuturi sau obligatiuni emise de anumite institutii de credit, CSA va tine seama de activele detinute de respectivele institutii de credit. Acelasi tratament poate fi aplicat si atunci cand institutia de credit are sediul central intr-un stat membru, chiar daca este detinuta in intregime de respectivul stat membru sau de autoritatile locale din statul respectiv.
Reguli stricte pentru primele subscrise
Asiguratorii vor trebui sa respecte, de asemenea, reguli stricte si la stabilirea primelor brute subscrise pentru contractele de asigurare de viata.
Astfel, cand astfel de contracte vor fi incheiate pe o durata mai mica sau egala cu un an, prima bruta subscrisa va trebui sa reprezinte valoarea primelor brute incasate si de incasat, aferente contractului de asigurare. In cazul in care durata contractului va fi mai mare de un an si se incaseaza prima unica, atunci prima bruta subscrisa va fi egala cu valoarea primei brute unice, aferente contractului de asigurare. Daca prima de asigurare datorata de asigurat se incaseaza in rate, prima bruta subscrisa va reprezenta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare. In cazul contractelor de asigurare de viata si anuitati, cu durata mai mare de un an, care sunt legate de fonduri de investitii, prima bruta subscrisa va fi egala cu prima bruta scadenta.
