După tragedia de la Colectiv medici din străinătate specializați pe tratarea arsurilor au venit în România pentru a ajuta. Aceștia au fost plimbați de Arafat și Săndesc la anumite spitale, în anumite saloane și au fost apoi folosiți ca argument de autoritate că în România e ca în străinătate. Este vorba de Șeful Secției de Arși de la centrul Spitalicesc Universitar din Bordeaux, Ciprian Isacu, dr. Serge Jennes, șef serviciu la Centrul de Arsuri din Bruxelles și reputatul chirurg Sarah Pape, doctor și consultant în chirurgie plastică și arsuri din New Castle. Cei trei au oferit ulterior interviuri televizate în care confirmau că în spitalele românești totul e profesionist. „Eu sunt plecat de 23 de ani din ţară, dar aici, din punct de vedere tehnic, sunt top, din punct de vedere uman, nimic de reproşat.”, a spus Isacu.
Observați diferența de nuanță: „tehnic”, suntem TOP, resursa „umană” doar „nimic de reproșat”. Cât de manipulatori au putut fi oficialii români pentru ca medicii străini să vadă exact invers realitatea. De fapt, în România, uman suntem în top și tehnic la pământ. Medicii și asistenții au muncit până la epuizare așa cum ar fi făcut marea majoritate a cadrelor medicale.
Dar imediat, Dorel Sănesc, ghidul lui Isacu a completat: „ar trebui să se ţină cont de părerea celor care se pricep”.
Replica lui Săndesc venea după curajosul comunicat al Alianței Medicilor: „În primul rând noi ca stat nu avem condiții de a trata marii pacienți arși și nu am avut niciodată. Nu avem dotări, camere sterile, unități de arși. Nu suntem pregătiți cu personal și nu înțelegem de ce nu s-a detașat personal de la unitățile spitalicești din România pentru a suplini deficitul din București. Iar dacă ne cunoaștem acest deficit de ce nu s-a cerut ajutor din prima clipă din străinătate? Dotările nu se rezumă doar la materiale sanitare, e nevoie de condiții aseptice ridicate pe care, din păcate, nici un spital public din România nu le are.”
Acum, când raportul Ministerului Sănătății de evaluare a celor 11 spitale din Capitală a fost publicat, afirmațiile Alianței medicilor au fost confirmate iar acțiunile de PR pe seama medicilor străini ale lui Dorel Săndesc, Nicolae Bănicioiu și Raed Arafat se dovedesc a fi mizerabile. Rușinoase pentru două persoane care se consideră intelectuali. Cum arată acum declarațiile medicilor străini după raportul nimicitor al Ministerului Sănătății? În ce postură au fost aceștia puși?
Raportul arată că
· izolarea pacienților în secții de ATI special dedicate pacienților – victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibilă in 6 spitale, nu însa în fiecare caz cu gruparea în același salon a pacienților infectați sau colonizați cu aceeași bacterie cu risc epidemiologic
· diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat
· metodele de determinare a rezistenței bacteriene la antibiotice și normele de interpretare ale acestei rezistențe sunt variabile și uneori neactualizate.
· dintre cele 11 spitale, un număr de șapte au putut asigura personal medical și auxiliar special dedicat pacienților arși, fără a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienți colonizați sau infectați cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic; insuficiența personalului a fost principalul motiv invocat pentru această situație
· toate spitalele au beneficiat de cantitățile necesare și suficiente de dezinfectanți pentru a asigura dezinfecția suprafețelor.
1. Nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital
2. Dotarea actuală a unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.
3. Nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile: screeningul, izolarea pacienților, curațenia/dezinfecția în funcție de zona de risc. Deși exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută, ceea ce atestă o nevoie de instruire temeinică, în funcție de specificul unității sanitare și axată pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie și rezistență microbiană, consum de antibiotice, identificarea numărului real de infecții nosocomiale din unitate.
4. Serviciul de Prevenire și Control al infecțiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabilă de a implementa recomandările pe care le face, de multe ori considerentele de natură economică fiind invocate de management ca obstacole
5. Lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienți critici) este mai mult decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecție să crească.
Demiterea lui Săndesc și Arafat care refuză să demisioneze trebuie realizată de îndată. Este de neacceptat ca cei doi să mai reprezinte statul român undeva.
