Globalizarea si dezvoltarea exponentiala a industriei sunt sabii cu doua taisuri. Chiar daca ele ridica nivelul de trai, costurile pot fi si ele mai mult decat ingrijoratoare. Si tind sa cuprinda din ce in ce mai multe sectoare de activitate. Asigurarile pentru riscuri climatice ar putea costa pana la 1.000 de miliarde de dolari anual in 2040 sau chiar mai devreme, tinand cont de totalul pierderilor economice, se arata intr-un studiu prezentat marti la Nairobi si citat de AFP.
Expertii ONU au cerut participantilor la conferinta pe tema schimbarii climatice, care se desfasoara in capitala Kenyei, sa creeze instrumente pentru asigurarea celor saraci, avand in vedere ca politicile de asigurare au vizat pana in prezent tarile dezvoltate.
-Peste 30 de ani, costul pagubelor provocate de schimbarile climatice si al riscurilor legate de seceta, inundatii si uragane ar putea depasi cele 1.000 de miliarde de dolari pe an-, a afirmat Achim Steiner, director executiv al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (PNUM), care a prezentat un studiu realizat de cabinetul Anglug Consulting, alaturi de PNUM si de circa 15 institutii internationale financiare, bancare si de asigurari.
-Este vorba despre cele mai rele scenarii cu putinta, dar sunt fundamentate pe faptele si tendintele din ultimii ani-, a declarat Tomas Loster, din cadrul Fundatiei de reasigurare Munich Re.
In aceste conditii, reprezentantii Munich Re si PNUM au cerut delegatiilor de la conferinta sa -ia in considerare foarte serios problema financiara- cu privire la schimbarea climaterica.
Potrivit reprezentantului ONU pentru clima, Yvo de Boer, la Nairobi s-a ajuns la un acord privind gestionarea Fondurilor de adaptare, prevazute de protocolul de la Kyoto, pentru a ajuta statele aflate in curs de dezvoltare sa faca fata fenomenului de incalzire globala.
Insa aceste fonduri, despre care nu se stie cum vor fi gestionate, nu se ridica in prezent decat la trei milioane de dolari.
-Este nevoie neaparat de implicarea sectorului privat al asigurarilor, care trebuie sa propuna noi produse, precum si a comunitatii donatorilor. Sa actionam preventiv-, a subliniat Loster.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane