In ciuda declaratiilor linistitoare ale ministrului comunicatiilor, Dan Nica, privind corectitudinea cu care sunt desemnati castigatorii licitatiilor realizate prin sistemul electronic de achizitii publice ( e-licitatie.ro) este evident ca lucrurile nu sunt in regula.
Inca de la lansarea sistemului electronic de achizitii publice menit a fi, asa cum a declarat insusi premierul, un instrument de eradicare a coruptiei, am atras atentia asupra faptului ca modul de functionare – cel putin intr-o etapa initala – nu asigura nici pe departe garantia ca nu vor fi favorizate anumite firme si oferte. Lucru care se pare ca s-a intamplat, avand in vedere multitudinea de semnale negative primite din toata tara referitoare la modul de derulare a licitatiilor in cadrul Programului -Laptele si cornul-, pentru care se aloca de la buget circa 1,2 miliarde de lei. Concret, la nivelul mai multor judete din tara, castigatorii licitatiilor pentru furnizarea laptelui si cornurilor destinate scolarilor au fost nici mai mult, nici mai putin decat firmele ce apartin unor membri ai PSD sau apropiatilor acestora.
Castiguri in lant la PSD
Cazurile nu sunt singulare, iar asigurarile date de ministrul comunicatiilor, care sustine ca licitatiile au fost ireprosabile, sunt contrazise de realitate. Astfel, la Cluj, licitatia pentru furnizarea de cornuri a fost castigata de firma Sompan Dej, apartinand deputatului PSD Alexandru Lapusan, iar in judetul Arges castigatoarea licitatiei a fost firma lui Ciprian Mihailescu, fiul presedintelui Consiliului Judetean. In judetul Prahova, alimentatia elevilor va fi asigurata de firma consilierului local Dinu Savu si a consilierului judetean Adrian Semcu, iar in Caras-Severin de firma lui Ioan Stefanescu, membru al PSD. Lista acestor castigatori a fost data publicitatii de vicepresedintele PD, dl. Emil Boc, care a aratat ca este un pic cam greu de crezut ca numai firmele apropiatilor PSD au cele mai bune oferte. Emil Boc a declarat ca de fapt scopul licitatiilor a fost acela -de a da de lucru firmelor PSD-.
Seria licitatiilor a culminat cu cea de la Timisoara, unde castigatorii au fost publicati in ziarul local al PSD cu o saptamana inainte de inchiderea oficiala a licitatiei. In Arges, licitatia, ce a fost castigata de firma lui Mihailescu, a fost contestata de una dintre societatile locale care sustine ca a fost deconectata din sistem cu cateva minute inainte de inchiderea procedurii. Patronul firmei Vlahia, Aurel Slavescu, a declarat ca licitatia este de tip mafiot, pentru ca Ministerul Comunicatiilor stie cu siguranta cine sunt utilizatorii parolelor. -Desi pe site nu apar numele ofertantilor, in certificatul de autentificare necesar accesarii sistemului de licitatii electronice scrie cine este utilizatorul, certificatul fiind emis de ministerul de resort. Deci se stie pentru fiecare parola cine este utilizatorul-, sustine dl Slavescu. Similar, la Iasi, o serie de firme sustin ca nu au putut participa la licitatia electronica pentru ca le-au fost blocate certificatele de acces.
In aceste conditii este destul de dificil sa-l crezi pe cuvant pe ministrul comunicatiilor, cand sustine ca nu este posibil ca cei care supravegheaza tehnic desfasurarea licitatiilor sa intervina si in desfasurarea lor. Cu atat mai mult cu cat posibilitatea de verificare a corectitudinii licitatiilor este redusa, singurii care pot face acest lucru fiind tot reprezentantii MCTI. Cert este ca dupa cinci luni de functionare s-a dovedit ca sistemul electronic de achizitii, asa cum functioneaza in acest moment, nu este chiar atat de transparent, intangibil si corect, asa cum vrea sa ne convinga dl Nica.
Portite de fraudare
Principalele aspecte privind modul defectuos de implementare a sistemului, si aici ne referim exact la necesitatea inlaturarii oricaror suspiciuni privind posibilitatea de fraudare, au fost semnalate inca inainte de data intrarii in functiune, 4 martie 2002. La acea data am atras atentia asupra faptului ca Ministerul Comunicatiilor trebuie sa convinga utilizatorii ca nu exista nici o modalitate de incheiere a unor contracte preferentiale in conditiile in care toate parghiile pentru functionarea sistemului se afla in mana acestui minister. Astfel, entitatea care emite (produce) cheile de criptare folosite de fiecare utilizator al semnaturii electronice (prin care se garanteaza securitatea, identitatea semnatarului, autenticitatea si integritatea documentelor) este in prezent Ministerul Comunicatiilor.
In mod normal, pana la aparitia furnizorilor calificati de certificate electronice, aceasta responsabilitate va reveni Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii
(ANRC), care nu a inceput inca sa functioneze. In aceste conditii, MCTI cunoaste cheile de criptare si modalitatea de a le decripta. In acelasi timp, administratorul sistemului este tot ministerul prin Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) aflat in subordinea MCTI. In calitate de operator al sistemului IGCTI este cel care realizeaza ponderile matematice in baza carora un caiet de licitatie este respins sau nu. Ceea ce inseamna ca sistemul desemneaza castigatorii licitatiilor in baza unor ponderi matematice si a unei legi de calcul, care sunt cunoscute de operatorul de sistem, respectiv IGCTI. Practic, ministerul este cel care emite cheile de criptare, cunoaste codurile de acces la informatiile din oferte, precum si algoritmii prin care se desemneaza oferta castigatoare.
