Consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu, în exclusivitate pentru „Curentul“
{mp3}17-11-2009-Interviu_Sebastian_Lazaroiu-1{/mp3}
-Domnule consilier prezidențial, cum vedeți evoluția presei în această perioadă electorală foarte agitată?
-Trebuie să recunosc că treburile au mers din rău în mai rău. Eu am atras atenția și chiar am tras semnale de alarmă în urmă cu câteva luni de zile că se întâmplă un lucru grav în presă și anumite evenimente care s-au întâmplat au confirmat îngrijorările, pe care eu le-am transmis public, tot prin intermediul presei. Mi-amintesc acum, de pildă, de schimbarea echipei de la „Cotidianul“, când a venit Cornel Nistorescu. Eu cred că, cu o săptămână înainte, am spus că există o presiune foarte mare din partea proprietarilor de presă, marilor trusturi, pentru a schimba sau impune o linie editorială.
– Am simțit-o și eu pe propria-mi piele…
– Exact. Stenograma discuției dintre Sorin Roșca Stănescu și șeful de la ANI, pe care ați publicat-o în „Curentul“, a venit după ce eu și alții am atras atenția că în presă se practică șantajul, și la un nivel foarte înalt. Sigur, nu toată lumea, n-a spus nimeni că toți ziariștii practică șantajul, dar se știa, n-a fost nimeni surprins…
– Deci, practic, a venit ca o confirmare…
– Da, a venit ca o confirmare, și sunt convins că în perioada următoare or să mai apară și alte lucruri, care să confirme că lucurile merg foarte prost în presa din România, că patronii din presă încearcă să strângă foarte tare șurubul, și profită de faptul că e criză economică pentru a le impune angajaților jurnaliști să urmeze o anumită linie editorială care lor le folosește.
– Linia e foarte clară, ne-a fost dată și nouă, tuturor jurnaliștilor, când lucram la ziarul „Ziua“: Anti-Băsescu.
– Exact. Cred că lucurile se spun explicit, mulți știu despre e vorba; sigur, nu le cunosc, și asta e cel mai supărător, îi vezi pe urmă pe televizor sau în ziare, cum țipă toți iritați, cum pot să spun eu, că am spus la un moment dat că presa falsifică jocul democratic, falsifică democrația și mimează, mimează libertatea presei, mimează democrația la televizor, mimează faptul că sunt liberi și nimeni nu-i constrânge.
Există în presă un centru unic de coordonare anti-Băsescu
– Dar, într-un fel, nu credeți că se autodecredibilizează? De ce, pentru că românii nu sunt idioți, ei văd realitatea cu proprii lor ochi și pot să gândească, nu?
– Ceea ce nu înțeleg oamenii ăștia e că România s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani și, mai ales, oamenii s-au schimbat foarte mult, la nivelul mentalității, sunt mult mai critici cu ceea ce văd la televizor, cu ceea ce citesc în ziare. Eu am curajul să spun că, undeva în ‘96, când lucrurile erau cu totul altfel, o asemenea campanie, cum este cea anti-Băsescu, probabil că l-ar fi dus pe Geoană, care este favoritul trusturilor Realitatea și Antena, la un 80%…
– Cum a ajuns Iliescu, cu 87%…
– Da. Să ne amintim că, în ‘90, Iliescu a câștigat cu 87%…
– Cu ajutorul televiziunii unice, TVR-ul de atunci.
– Erau mult mai puține mijloace de informare în masă, iar ele funcționau atunci cam cum funcționează azi Realitatea și Antena…
– Credeți cumva că putem vorbi de un centru unic de comandă, un centru de coordonare…
– În mod sigur există o coordonare, este iarăși un lucru pe care l-am spus și mulți jurnaliști m-au acuzat că sunt nedrept, dar se vede foarte bine, după modul în care sunt preluate știrile. Aceleași știri, același mod de prezentare, de multe ori am surprins aceleași titluri și pe Antena 3, și pe Realitatea, și, desigur, în toate publicațiile trusturilor, deci e greu de crezut că nu există o coordonare, ca să apară simultan același tip de poveste, același tip de acuzații, ș.a.m.d. Dacă mi-amintesc de cazul lansat recent, de fumigena cu fratele președintelui și armamentul – a fost suficient ca Roșca Stănescu să iasă cu povestea aceea însăilată și toate posturile, toate publicațiile trusturilor Realitatea și Antena au sărit imediat pe ea, nici măcar nu au făcut o minimă verificare, au titrat-o, dat-o și au încercat să facă oamenii să creadă că președintele, chiar președintele e implicat în afaceri cu armament, cu teroriști, ș.a.m.d.
– Dar s-au făcut de râs…
– S-au făcut de râs în final, dar să ne amintim ce coordonare a fost atunci.
– Asta vroiam să spun, că și din stenograma publicată de noi în „Curentul“ apare această organizație: „noi, noi“ – i se spune lui Macovei…
– Exact, e foarte interesant.
– „…dacă eu, eu și cu Bogdan îți garantăm, nu mai apari nicăieri“, spune Roșca Stănescu. Nicăieri, în toată presa română!
– Domnule Roncea, noi ne ferim de foarte multe ori, sigur, publicul nu știe, dar noi, în lumea asta mai mică, a politicienilor, a jurnaliștilor, noi știm foarte bine: știam că Bogdan Chirieac și Roșca Stănescu sunt stâlpii trustului Realitatea-Cațavencu, sunt oamenii pe care domnul Vîntu îi folosește în tot felul de afaceri de genul acesta, de intimidare, de aruncat materiale-n presă, povești împotriva președintelui…
– Deși, într-un fel, Vîntu a încercat să se spele pe mâini, punându-l pe Răzvan Dumitrescu să afirme că cei doi „nu sunt angajați ai trustului Realitatea-Cațavencu“…
– Au fost mai multe faze, în prima fază trustul Realitatea-Cațavencu n-a spus nimic despre scandalul acesta.
– Omerta.
– Exact, nu s-a vorbit deloc, deși Internetul era plin, toată lumea asculta înregistrările. Iar în a doua fază, tot centrul de greutate s-a mutat pe șeful ANI, care ar avea nu știu ce probleme, și pe cei trei politicieni despre care se spunea că ar avea conturi în străinătate. Deci asta a fost mișcarea a doua. Abia ulterior, sigur, când presiunea publică a fost foarte mare asupra Realității, au încercat să prezinte echilibrat cazul, dar, inițial, vă amintesc că l-au ignorat.
– Mai există o fază, cea în care așa-zisa societate civilă atacă ziariștii care au publicat documentul.
– Da, se vorbește foarte mult de faptul că înregistrările sunt ilegale.
– Se pune accentul pe acest lucru.
– Este o prostie, am mai auzit asta și în cazul înregistrării de la Comisia pentru Elena Udrea, la fel, s-a mutat centrul de greutate.
– Sau în cazul caltaboșilor, scandalul Remeș.
– Exact, în cazul caltaboșilor. M-aștept să aud asta de la politicieni, dar să aud asta de la jurnaliști, e rușinos. Dacă ție îți vine o astfel de înregistrare, care are elemente explozive, de interes public, despre un politician sau despre un ziarist…
– Care reflectă un tip de presă interlopă.
– Exact, e presa interlopă. Cum ziceați, funcționează de prea multe ori Omerta, mi se pare, în zona asta, de aia zic, lucrurile merg din rău în mai rău. Sigur, după alegerile prezidențiale probabil că o să vedem niște schimbări majore.
– Multe publicații probabil că o să dispară de la sine.
– Da, pentru că eu știu foarte bine, și se știe foarte bine în lumea asta în care ne învârtim, că există publicații sau chiar televiziuni aparținând trusturilor care merg pe pierdere. Cât își vor permite să meargă pe pierdere?
Presa interlopă a lui Vîntu se extinde în Moldova
– Dar, în același timp, că pomeneam trustul domnului Vîntu, deși merge pe pierdere în țară, și sunt ziariști dați afară de la Realitatea, cei mai mici, evident, în același timp și lansează o nouă investiție în Republica Moldova. Cum explicați această „dezvoltare“?
– Pentru că și în Republica Moldova lucrurile încep să se schimbe din punct de vedere al democrației, al economiei de piață, se anticipează schimbările de acolo și sigur că și domnul Vîntu vrea, probabil, să fie un jucător și pe scena politică, și pe scena economică din Republica Moldova. Asta e ceea ce, din păcate, joacă și domnul Vîntu, și domnul Voiculescu: își folosesc trusturile ca instrumente pentru a obține, de multe ori nelegitim, anumite avantaje competitive pe o anumită piață, anumite relații privilegiate cu statul și bănuiesc că simt și ei că în România încep să intre în normalitate, și atunci se duc mai spre est, spre Republica Moldova.
– Sunteți un oficial al Statului, ca și dl. Macovei. Cånd ați citit această stenogramă otrăvită, aș putea spune, prin conținutul ei, v-ați pus cumva și în pielea lui; ce v-a șocat cel mai tare?
– Recunosc că m-am gândit la chestiunea asta, că ar putea să vină niște oameni care se pretind jurnaliști, deși ei nu mai fac presă demult, să mă șantajeze. Ce-aș fi făcut în locul lui? E o situație foarte delicată… Mie mi se pare că a gestionat-o relativ bine. Uitându-mă în stenogramă, sigur, poate are și el vina lui, pentru că a intrat în aceste discuții și le-a prelungit…
– Părerea mea este că e un joc în care a intrat ca să vadă până unde merg cei doi.
– Cel puțin așa pretinde dânsul, până la proba contrarie trebuie să-l credem, probabil că a încercat să vadă cât de departe merg, mai ales că Roșca Stănescu îl atacase înainte și, clar, făcea o presiune asupra lui și probabil vroia să vadă ce vrea omul ăsta, de fapt, de la el… Da, e o situație extrem de delicată și sper ca dl. Macovei – am înțeles că nu a spus clar ce a făcut exact -, dar eu sper să fi făcut o plângere, la Parchet, pentru că mie mi se pare clar că acolo e vorba de șantaj.
– În tot cazul, s-a exprimat ceva de genul că ceea ce a făcut Roșca Stănescu „este tangent cu penalul“.
– Da, este, sigur! Se poate discuta în ce măsură înregistrările respective pot fi folosite ca probă în instanță, dar dincolo de asta e clar un caz de șantaj și cred că e normal ca dl. Macovei să fi făcut deja o plângere la Parchet.
– Și dl. Chirieac, și dl. SRS, și dl. Vîntu sunt interesați acum de Republica Moldova, din cåte se vede. Credeți că toate acestea au legătură cu faptul că dl. Geoană face des excursii în Deltă și chiar mai departe, peste Prut, până la Moscova?
– Da, poate nu e un lucru vizibil pentru foarte multă lume, dar și trustul Realitatea, în speță dl. Vîntu, și Antena 3, adică dl. Voiculescu, îl sprijină evident în această campanie pe candidatul Mircea Geoană. Sprijinul nu vine de două-trei săptămâni, el e de mai multă vreme, și vreau să mai spun un lucru, pentru că foarte mulți nu înțeleg asta: acest sprijin nu este gratuit. Asta nu înseamnă că dl. Geoană le dă ceva acum, dar sunt convins că, după alegeri, acești oameni, Vîntu, Voiculescu, așteaptă, au anumite așteptări de la dl Geoană.
– Cum ar fi, ce credeți, interese economice?
– Interese economice în primul rând. Așa cum a spus și președintele Băsescu de foarte multe ori, pentru că și asupra președintelui au existat asemenea cereri și presiuni din partea domnilor Vîntu și Voiculescu – desigur, venite prin intermediari – e vorba de privatizarea unor regii de stat, Poșta Română, Regia Sării, unele întreprinderi care încă aparțin de stat și sunt de interes strategic; asta, de fapt, vor să obțină. Nu-i nimic rău să privatizezi; eu sunt pro-privatizare, dar nu cred că trebuie să privatizăm oricum, cum a fost privatizat, de pildă, Petromul, în condițiile respective dezavantajoase pentru statul român.
– Sau cum a dispărut Rompetrolul.
– Exact, cum s-a întâmplat cu Rompetrolul. Ori, trebuie să fie și în avantajul statului român, iar în zonele care sunt de importanță strategică trebuie să ne gândim de mai multe ori îninte de a face privatizări. Ori, aici e ceea ce, de fapt, a încercat președintele Băsescu să impiedice, și ceea ce va încerca în cel de-al doilea mandat, pe care îl va obține, și ceea ce Vîntu și Voiculescu își doresc să nu se mai întâmple. De aceea, pentru ei Băsescu e un obstacol. Geoană e mult mai flexibil și sunt convins că tot sprijinul pe care îl primește acum va trebui să îl plătească, va trebui să plătească nota de plată pentru acest sprijin, dacă va ieși președinte, ceea ce presupun că nu se va întâmpla.
Continuarea în partea a doua a interviului.
Varianta audio la www.curentul.ro
