România modernă s-a format în anul 1859 prin unirea celor două principate: Moldova și Țara Românească, noul stat numindu-se oficial România începând cu 1866 și câștigându-și indepenedența față de Imperiul Otoman în 1877.
Momentul istoric de la 1859 reprezintă un eveniment care evocă solidaritatea românilor – un efort al mai multor generaţii care au urmărit și acționat eficient pentru îndeplinirea idealului naţional. Totodată, reprezintă începutul instituțional al modernizării României şi a instituţiilor sale. Reforma statului a contribuit în mod natural la modernizarea societăţii în ansamblul său, pe parcursul deceniilor următoare.
„Unirea Principatelor a însemnat şi un succes al politicii externe româneşti, întrucât diplomaţia română a știut să urmărească cu consecvenţă, realizarea idealului naţional şi coagularea forţelor internaționale favorabile acestui obiectiv”, spune Bogdan Aurescu, fost ministru de externe al României.
„Aniversarea actului Unirii de la 1859 are şi o semnificație aparte pentru Ministerul Afacerilor Externe, reprezentând încă un prilej de rememorare şi preţuire față de activitatea depusă în slujba națiunii române de către Secția Afacerilor Străine din cadrul Secretariatului de Stat, înființată în baza unui decret din 6 martie 1859. Această Secție a reprezentat nucleul a ceea ce, începând din 1862, va deveni instituția Ministerului Afacerilor Externe.
Acest moment de referinţă din istoria românilor – Unirea Principatelor Române – trebuie să ne reamintească şi astăzi de valorile fundamentale ale devenirii României, inclusiv din perspectiva activităţii noastre diplomatice. Politica externă a României trebuie să fie întotdeauna o politică de consens național, în strânsă legătură cu obiectivele urmărite pe plan intern, potenţându-le şi punându-le în valoare. Acest principiu este cu atât mai necesar în contextul geopolitic actual și al perioadei de criză pe care o traversează zona din vecinătatea noastră estică și nu numai.
În 2019, când se vor împlini 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, vom avea de îndeplinit, ca o continuare simbolică a drumului început în 1859, un obiectiv major pentru istoria noastră recentă – preluarea de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene”, a mai subliniat Bogdan Aurescu.
