Cetatenii Ucrainei se prezintă în masă la urne duminică pentru a-și alege un nou președinte, care va avea dificila sarcină de a pune capăt insurecției separatiste proruse în est și care va trebui să normalizeze relațiile cu Rusia, relatează France Presse. Dar în estul separatist, unde insurgenții au avertizat că vor face totul pentru a împiedica derularea scrutinului, sunt puține semne că există birouri de vot deschise. Potrivit administrației regiunii Donețk, mai puțin de 18% din birourile de vot au putut fi deschise. În regiunea separatistă vecină Lugansk, Comisia electorală centrală indicase sâmbătă seara că doar 17% dintre alegători vor putea vota.
În total, peste 36 milioane de alegători sunt chemați la urne în întreaga Ucraină. În capitala Kiev, care din noiembrie până în februarie a fost teatrul mișcării de contestare, pe Maidan, aflată la originea crizei politice, alegătorii așteaptă cu răbdare la cozi lungi pentru a vota și a-și alege noul președinte, precum și noul lor primar. În opoziție cu Kievul, străzile sunt goale în Donețkul rebel și birourile de votare utilizate de obicei pentru scrutinuri au rămas cu ușile închise, relateaza Agerpres.
Separatistii boicoteaza scrutinul
Potrivit agenției de presă ucrainene Unian, la Lugansk, alegerile se desfășoară în numai două din cele 12 circumscripții. La Mariupol, oraș-port pe coasta Mării Azov, 13 birouri au rămas închise duminică. În general, după cum relatează media ucrainene, în orașele Donețk și Gorlovka nu s-a deschis duminică niciun birou de votare. „Există premise să ne așteptăm că în regiunile Donețk și Lugansk alegerile nu se vor desfășura conform regulilor”, a declarat telefonic pentru postul de radio Yle (Finlanda) șeful misiunii OSCE în Ucraina, finlandezul Ilkka Kanerva, care nu a dorit să precizeze locul în care se află, din rațiuni de securitate. „Situația aici s-a schimbat atât de mult că, din motive de securitate, nu vă pot spune (acest lucru). Din păcate, seara trecută și în cursul nopții (de sâmbătă spre duminică), situația s-a schimbat în rău”, a afirmat el, afirmând că persoane înarmate au ocupat multe secții de votare.
Miliardarul prooccidental Petro Poroșenko este marele favorit al scrutinului, cu peste 44% din intențiile de vot, după o campanie fără strălucire, în care a avut o prestație minimă. Oligarhul, care s-a angajat să administreze Ucraina la fel cum își administrează foarte prospera sa întreprindere de ciocolată Roshen, nu este sigur că va fi ales din primul tur și poate că va trebui să aibă răbdare până la un ipotetic tur al doilea.
Principalii săi rivali, Iulia Timoșenko, care susține un referendum pentru aderarea la NATO, și prorusul Serghei Tighipko, care propune o normalizare a relațiilor economice cu Rusia, visează la al doilea tur, în care speră să aibă câștig de cauză. Vineri, președintele rus Vladimir Putin, al cărui mod de gestionare a crizei ucrainene în siajul dosarului sirian a marcat revenirea Rusiei în prim-planul scenei politice internaționale, schițase un gest de calmare, anunțând că va respecta „alegerea poporului ucrainean” și va lucra cu viitorul șef de stat ales.
