Ziua de ieri a fost o sarbatoare in toata regula, pentru elevi si pentru parintii lor. Ca intotdeauna, micii -invadatori- ai institutiilor de invatamant au fost vedetele incontestabile ale societatii, care – inca o data – a avut ocazia sa-si aminteasca de faptul ca ei, in candoarea si nevinovatia lor, sunt cei carora le vom datora modul nostru de viata peste ani.
Prima zi de scoala a fost prilej de bucurie si pentru multi dintre oamenii politici, care s-au obisnuit sa o dedice -bailor de public-, atat de necesare pentru pastrarea unui profil social pe masura nevoii de popularitate pe care o resimt…
Dascalii s-au cam dezobisnuit sa se bucure de aceasta zi. Din cauza situatiei materiale precare, ei privesc deja activitatea educationala ca pe ceva de suflet si nicidecum ca pe o sursa de venit…
-Masa gratuita-, un vis al presedintelui
Presedintele Iliescu a deschis anul scolar la Ploiesti. Insotit de ministrul invatamantului, Ecaterina Andronescu, de senatori si deputati PSD, de oficialitati locale, seful statului a descins ieri dimineata la Liceul -I.L.Caragiale-, pentru a-i premia pe merituosii sezonului trecut (printre care si un olimpic international la geografie), pentru a inspecta ultimele dotari ale cladirii si pentru a le impartasi elevilor din experienta sa de viata. Astfel, Ion Iliescu a recomandat tanarului sau auditoriu sa nu devina -sclavul calculatorului-, sa nu devina individualisti (-individualismul este o boala feroce…-) si sa acorde atentie si orelor mai putin importante. Presedintele si-a amintit ca, si pe vremea lui, ora de dirigentie -era considerata o pierdere de vreme-. -Am avut insa un diriginte destept, profesor de latina si germana. Ne-a lasat ora pe mana. Noi determinam tematica. Rezulta o dezbatere vie, poate ceva mai interesanta ca in Parlament-, si-a amintit seful statului. Iliescu a apreciat initiativa Guvernului de a da scolarilor un corn si un pahar cu lapte, dar a insistat ca se poate face mai mult. In acest sens, presedintele a invocat modelul suedez al anilor *30, cand existau scoli cu program prelungit, unde se dadea o masa gratuita.
La Liceul -Alexandru Ioan Cuza- – punctul final al voiajului prahovean – Ion Iliescu a asistat la lectia -Neuronul-, predata prin intermediul unui program computerizat. Dupa ore, seful statului a avut timp sa povesteasca presei cum era -in vara lui *44-, cand micul Ion Iliescu dadea examene in sunet de sirena. Colegii sai erau din toate categoriile sociale, si -baieti spilcuiti-, si -fii de setesisti din Colentina-. Spilcuitii nu-i erau pe plac lui Ion Iliescu. -A venit o data o doamna cocheta, cu volanase, cu palarie. Avea un baiat bine hranit, educat in puf… avea un limbaj ingijit, ca o fetita-, si-a amintit presedintele. Dupa trei saptamani, basca se razbunase insa pe palarie: -Va dati seama de reactia imediata a baietilor din scoala. Dupa trei saptamani, cel care injura cel mai activ era acesta, un fel de integrare in climat-.
-Cornu* si lapticu*- se loveste de noi obstacole
Copiii claselor I-IV au fost placut impresionati de initiativa guvernamentala. Nu la fel au fost si cadrele didactice responsabile cu aceast noua activitate…
Desi au luat toate masurile care le-au stat in putinta, directorii de scoli au fost luati prin surprindere de dificultatile create in distribuirea -pachetelului guvernamental-. Nu doar lipsa de personal calificat a facut ca ziua de ieri sa fie foarte grea, ci si lipsa spatiilor adecvate de depozitare a creat probleme. In marea majoritate a scolilor bucurestene nu exista un spatiu de depozitare -ca la carte- si nici instalatii frigorifice care sa poata pastra – in conditii optime – sutele de pahare de lapte si cornurile. La Scoala generala nr. 170 -Geo Bogza- din Capitala, produsele au ajuns in jurul orei 9,30, dar distributia si consumul lor a durat mai mult de 20 de minute, pentru o singura clasa de 25 de elevi. In cele 30 de minute de la primire pana la distribuire, alimentele au fost pastrate intr-o incapere mica, ferita, dotata cu frigider. Chiar daca amenajarea ei s-a facut cu multe eforturi, mai sunt necesare destule masuri pentru ca Directia de Sanatate Publica sa-si poata da avizul. -Pentru a amenaja si dota o sala cu toate cele necesare pentru a corespunde standardelor, cheltuielile ar fi de peste 30 milioane de lei, bani pe care nu-i avem. In acest an ne-au fost alocati aproximativ 150 de milioane, pe care i-am cheltuit pe reparatii. In acest moment, alte cheltuieli nu ne mai putem permite-, ne-a precizat directorul scolii, prof. Mariana Bana.
Intr-o situatie la fel de dificila se afla si Scoala nr. 13 din sectorul 1. Singurul frigider este in cabinetul medical si foloseste la depozitarea medicamentelor perisabile. Bani pentru un al doilea nu exista. Si cu atat mai putin se poate pune problema amenajarii spatiului ideal de depozitare.
Situatiile din teritoriu ne-au confirmat ca imensa majoritate a celor 18.000 de scoli din Romania au probleme cu depozitarea si distribuirea laptelui si a cornurilor. Si daca am adauga costurile colaterale care se adauga celor 1.200 de miliarde alocate acestui program, suma totala necesara pentru o buna desfasurare ar depasi imaginatia multora dintre initiatori…
Cadrele didactice nu prea au simtit reforma
Chiar daca ministrul educatiei si cercetarii, Ecaterina Andronescu, afirma ca noul an scolar a debutat sub semnul calitatii, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, Aurel Cornea, este de parere ca rezultatele reformei inca se lasa asteptate.
-Punctul nevralgic in materie de calitate este formarea initiala. Practic, la ora actuala, in universitati, partea de formare in profesie lasa mult de dorit. Practica pedagogica nu se mai efectueaza ca pana acum, si ma refer la cursurile de metodica, de pedagogie, de psihologie, tot ce inseamna pregatirea de specialitate lasa mult de dorit. Acesta ar fi, in opinia noastra, un prim calup foarte important de masuri care ar duce la cresterea calitatii cadrelor didactice. Si un al doilea ar fi acela care se refera la formarea continua. Deci, ceea ce se intampla dupa terminarea facultatii-, afirma presedintele FSLI.
-In plus, la ora actuala, dascalii nu sunt motivati. Salariile sunt de mizerie. Tinerii absolventi de universitati nu sunt deloc motivati sa intre in invatamant, cu atat mai putin sa se perfectioneze si sa ramana la catedra. Cu un salariu de 2.000.000-2.300.000 net la ora actuala, nu-si pot acoperi nici macar cheltuielile de intretinere curenta-, a continuat Cornea.
Totusi, presedintele FSLI este de acord ca in acest an s-au facut eforturi deosebite. -Chiar noul program, asa-zisul program <Cornul si laptele>, este de bun augur-, a conchis presedintele FSLI.
