Romania a mai trecut inca un hop. Cu sau fara amendamente, ultimul raport al lui Pierre Moscovici (foto) a fost aprobat in Comisia de politica externa a Parlamentului European. Cele cateva modificari in forma prezentata de raportorul Romaniei s-au referit la statutul minoritatilor, dar si la adoptiile internationale. In ciuda unor critici dure, raportul a trecut cu o majoritate de voturi, aducand un semnal pozitiv pentru votul din Bundesratul german, care ar trebui sa ratifice astazi tratatul de aderare a Romaniei la UE.
Vesti bune de la Bruxelles. In timp ce parlamentul a validat lista europarlamentarilor Romaniei care vor intra in paine la 1 ianuarie 2007, grupurile parlamentare nefacand modificari decat in cazul acelor membri care au plecat la alte formatiuni politice, cazul PRM si PC sau, in cazul PNL, au aderat la platforma liberala, oficialii europeni transmit un mesaj pozitiv. Astfel, Bucurestiul ar putea scapa cu fata curata si intra in Uniunea Europeana fara tinichelele clauzelor de salvgardare. Aprobarea raportului facut de Pierre Moscovici a venit ca o gura de aer proaspat, mai ales ca astazi camera superioara a parlamentului german voteaza ratificarea tratatului de aderare a Romaniei la UE. Trecerea raportului prin Comisia de afaceri externe a insemnat si obtinerea avizului altor doua Comisii: cea pentru Justitie si Afaceri Interne si Comisia pentru Egalitatea Sanselor. La raport au fost propuse 36 de amendamente. Cele mai multe au facut referire la statutul minoritatilor maghiara si rroma, dar mai ales la adoptiile internationale.
Minoritati si adoptii
Europarlamentarii Istvan Szentivanyi si Kinga Gal au facut remarci dure, cerand autoritatilor de la Bucuresti sa tina cont de toate acele solicitari privind autonomia maghiara si sa imbunatateasca relatiile cu minoritatile, inclusiv prin reglementarea situatiei invatamantului in limba materna, desi raportorul Romaniei la PE a scris in documentul prezentat saptamana trecuta Comisiei ca problema educatiei in limba materna nu are nici o legatura cu legislativul european. In urma dezbaterilor si negocierilor, s-a ajuns la o formula de compromis, care nominalizeaza eforturile Romaniei, dar cere executivului de la Bucuresti sa ia in considerare asteptarile minoritatii maghiare prin repartizarea unor sume de la buget pentru capitolul educatie. De asemenea, oficialii europeni considera ca trebuie ajuns la un compromis si in ceea ce priveste legea minoritatilor. Ţinandu-se insa cont de importantul si atotprezentul criteriu politic. De asemenea, Agentia de monitorizare a rasismului si xenofobiei va continua sa supervizeze situatia din Romania si dupa 2007.
Parlamentarii Szentivanyi si Gal au avut un cuvant de spus si in ceea ce priveste capitolul adoptiilor internationale. Aici europenii au mai incercat sa forteze mana Bucurestiului, fara succes insa. Ţinand cont ca parerile au fost impartite, unii parlamentari europeni criticand dur moratoriul impus de Bucuresti, s-a ajuns si aici la un compromis. Astfel, PE va trimite in Romania o comisie de ancheta, sub stricta supraveghere a Comisiei pentru Libertate, condusa de Jean-Marie Cavada, care sa lamureasca o data pentru totdeauna situatia. -Fara suspiciuni-, nici macar din partea celor mai critici colegi ai sai, a fost ideea pe care a mers Pierre Moscovici.
De asemenea, parlamentarii europeni doresc lamurirea existentei inchisorilor CIA pe teritoriul Romaniei, dar mai au si pretentia ca Bucurestiul sa nu nominalizeze in functiile din institutiile europene persoane care au avut de-a face cu Securitatea, acestia simtindu-se -fripti- cu prima propunere pentru functia de comisar european, pentru care s-a trimis la Bruxelles dosarul lui Varujan Vosganian.
Vestea buna ramane insa faptul ca raportul care coincide in opinii cu cel al Comisiei Europene a fost aprobat cu 51 de voturi pentru si o abtinere. Raportul va fi supus votului plenului PE pe 29 noiembrie, dar nu sunt asteptate surprize in privinta votului. De asemenea, decizia Comisiilor din PE a picat fix la tanc, pentru ca astazi Germania discuta in Bundesrat ratificarea tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei. Bucurestiul are emotii, pentru ca grupuri politice din Germania au cerut in repetate randuri cancelarului Angela Merkel activarea clauzelor de salvgardare pentru Romania si Bulgaria. Votul parlamentarilor de la Berlin ar putea fi ultimul hop al Bucurestiului in drumul spre Uniunea Europeana.
