Curtea de Apel Cluj a respins ieri apelul declarat de Raed Arafat impotriva sentintei civile numarul 584 din 19 decembrie 2014 prin care Arafat ii cerea jurnalistului Liviu Alexa 100.000 de euro ca daune morale. Acesta a fost unul dintre putinii jurnalisti romani care a scris despre sutele de licitatii castigate de firma clujeana Deltamed, detinuta de afaceristul Dan Vasile Gorgan, prietenul lui Raed Arafat in vremea cand acesta detinea functia de secretar de stat in Ministerul Sanatatii.
In anchetele sale Alexa a aratat ca sub Raed Arafat s-a creat un adevarat monopol, jurnalistul vorbind pentru prima data despre “baietii destepti din sistemul de urgenta”. Initial, in procesul civil in care Raed Arafat ii ceruse lui Alexa daune de 100.000 de euro, Tribunalul Cluj respinsese de asemenea pretentiile medicului, considerandu-le nefondate. Liviu Alexa a fost reprezentat in cauza de Casa de Avocatura Lapusan, Moscovits, Steopan si Asociatii.
“Din cate stiu, este vorba de o premiera, Raed Arafat pierde pentru prima oara un astfel de proces. Am avut intotdeauna incredere in Justitie, asta pentru ca mi-am facut mereu meseria cu gandul ca o ancheta jurnalistica trebuie sa vorbeasca pe fapte si cifre, nu pe povesti. Acest Dumnezeu medical, Raed Arafat, ar fi trebuit de multa vreme intrebat de catre organele statului despre multe lucruri, dar asta nu s-a intamplat datorita imaginii lui de Mesia. Un Mesia fals.” a declarat Liviu Alexa pentru ziardecluj.ro
Motivarea sentinței menținute
”Instanța reține că angajarea raspunderii civile delictuale, asa cum este reglementata de art. 1357 si urm. Cod civil, presupune intrunirea cumulativă acelor patru condiții, respectiv faptă ilicită, prejudiciu, vinovăție și existența raportului de cauzalitate dintre faptă si prejudiciu.
In opinia instanței, in speță nu sunt întrunite condițiile cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului.
Instanța nu a putut identifica o faptă ilicită săvârșită de pârât. Acesta a publicat articolul reclamant in calitate de ziarist, exercitându-și dreptul la liberă exprimare.
Libertatea de exprimare este recunoscuta de Constitutie, de art. 70 din Codul civil, de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, având în vedere că particularitățile oricărei acțiuni în răspundere civilă delictuală fundamentată pe un prejudiciu adus reputației și onoarei sunt regăsite în dispozițiile art. 72 și 73 din Noul Cod civil, este imperativ necesară analizarea prevederilor art. 75 din cuprinsul aceluiași act normativ, în conformitate cu care: (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
(2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune.”
Așadar, în măsura în care se aduce atingere reputației, onoarei și demnității unei persoane, dar această atingere este în acord cu legea, Constituția sau pactele internaționale privind drepturile omului, fapta nu justifică atragerea răspunderii civile delictuale.
Jurisprudența CEDO și amintim cu titlu de exemplu Cauza Corneliu Popa contra României, Cauza Bugan contra României, Cauza Mazăre si Cumpănă contra României, Cauza Pauliukiene si Pauliukas contra Lituaniei, Cauza Verlagsgruppe News GMBH contra Austriei relevă câteva idei fundamentale aplicabile și in speța de față, și anume că libertatea de exprimare a presei este mult mai largă decât libertatea de exprimare a altor persoane, în măsura în care informațiile relatate în presă au o minimă bază factuală, ele sunt justificate prin prisma libertății de exprimare, nefiind admisă cenzurarea lor; fapta va fi justificata prin prisma libertății de exprimare chiar dacă informațiile nu exprimă adevărul absolut, fiind suficient ca jurnalistul să aibă o minimă bază factuală.
Libertatea mai largă de exprimare a presei decurge din rolul presei de a informa cetățenii si de a veghea la respectarea regulilor democrației.
In exercitarea acestui rol, Curtea a recunoscut jurnaliștilor dreptul de a uza de o anumită doză de exagerare și provocare cu privire la judecățile de valoare pe care le emit, fără a fi realitatea
Libertatea de exprimare in cazul in care informațiile vizează persoane publice sau de interes public este mai larga decât in situațiile in care informațiile vizează alte persoane.
In articol, pârâtul Liviu Alexa nu s-a referit la aspecte ale vieții private a reclamantului, ci la aspecte ce tin de viața sa publică, la o anumită conduită a reclamantului in calitatea sa de inalt funcționar de stat.
Faptele prezentate in articol s-au dovedit că au o bază factuală suficientă.
Astfel, din probele administrate in cauză, respectiv interogatoriul reclamantului, inscrisuri, informații furnizate de Ministerul Sănătăți si Ministerul de Interne s-a dovedit că SC Deltamed, al cărei administrator este Dan Vasile Gorgan a avut o indelungată relație de afaceri cu Fundația pentru SMURD, SC Deltamed furnizând fundației echipamente medicale iar achizițiile au fost in valoarea de circa 2 milioane lei, după cum a recunoscut reclamantul la interogatoriu ( f. 8, răspunsul la intrebarea 8).
Din adresele intocmite de Ministerul Sănatății rezultă că in anul 2007 s-a incheiat un acord cadrul intre Minister si Deltamed pentru achiziția de autospeciale si ambulanțe, in baza căruia Deltamed a furnizat un procent de 3,39% din totalul contractelor ofertate de Minister pentru aceste produse, cu o pondere valorică de 8.94% din totalul sumelor achitate de Minister pentru aceste produse, respectiv suma de 126.663.000 lei.
In 2008 s-a incheiat un contract cadru pe un an, in baza căruia s-au furnizat aceleaşi produse intr-un procent de 12,05% din totalul achiziționat de Minister, cu o pondere valorică de 1,81%, respectiv 299.373.000 lei, iar in 2010 s-a incheiat un contract cadru care expiră in 15.05.2015, in baza căruia Deltamed a furniza un procent de 43,44% din totalul de ambulanțe și autospeciale achiziționate de Minister, cu o pondere valorică de 40,01 % și o valoare de 188.777.341 le lei (f. 276)
Din adresa de la fila 178 dosar, emisă de asemenea de Ministerul Sănătăţii, in anul 2007 Deltamed a fost desemnată câştigătoare de 1 din 8 licitaţii, in anul 2008 la două din totalul de 7 licitaţii, in anul 2010 la două din 5 licitaţii, că in afara acestor licitaţii câştigate D. nu a mai participat la alte licitaţii.
Din cuprinsul aceleiaşi adrese rezultă că preşedintele comisiei de intocmire a documentaţiei de atribuire pentru achiziţia de ambulante in anul 2007 şi 2008 a fost reclamantul, Dr. Rard Arafat.
Aşadar, este probat numărul mare de licitaţii câştigate de Deltamed, practic toate cele la care a participat, sumele mari de bani încasate de firma furnizoare de pe urma acestor contracte, faptul că in comisiile de intocmire a documentaţiei pentru licitaţii a făcut parte reclamantul, că D. are o relaţie de afaceri indelungată cu Fundaţia pentru SMURD al cărui preşedinte este reclamantul Raed Arafat.
Aceste fapte nu se poate spune că nu sunt de natură să ridice semne de intrebare cu privire la probabilitatea ca o firmă să câştige mereu si mereu licitaţii in condiţiile unei concurenţe pe deplin corecte.
Apreciem că pârâtul nu a săvârşit o faptă ilicită prin publicarea articolului in discuţie in Ziar de Cluj si blogul său personal, căci şi-a exercitat dreptul la liberă exprimare, cu bună credinţă, având o bază factuală suficientă.
Apoi, nu este probată nici existenţa a raportului de cauzalitate intre articolele reclamate şi prejudiciul de imagine susţinut de reclamant.
Articolele datează din 2014, in timp ce împrejurările la care se referă au fost semnalate in articole de presă cu alţi autori incă din anul 2012. De exemplu, in articolul Apropiaţii lui Raed Arafat, Deltamed, câştigă toate contractele cu Statul , publicat in Gazeta de Cluj ediţia on line din 20 septembrie 2012 (f. 52), La A. ul lăudat să nu te duci cu ambulanţa, că are şi el . De vânzare! Publicat in Vrancea Media in 03.10.2012 (f. 46) .
In declaraţia sa, martorul C.B., prieten apropiat al reclamantului, a arătat că in anul 2012 a fost apelat telefonic de reclamant, vizibil tulburat de un articol apărut in legătură cu el, in care era prezentat ca o persoană coruptă. Reclamantul i-a indicat un site pe care găseşte articolul, insă nu ştie dacă era vorba de un site al pârâtului. Martorul arată că a mai văzut articole pe aceeaşi temă si ulterior anului 2012, că reclamantul era interesata de reacţia cunoscuţilor la aceste articole, că au fost comentarii maliţioase a unor persoane din anturajul comun al reclamantului si a martorului, persoane din lumea medicală, care au început să-şi exprime indoiala cu privire la moralitatea reclamantului ca urmare a cuprinsului acestor articole.
Tema adusă in discuţie in mass-media in anul 2012 legată de relaţia reclamantului cu D. si imprejurarea că această societate comercială, in mod suspect câştigă frecvent licitaţiile organizate de instituţii de stat pentru furnizarea de echipamente medicale a făcut din reclamant subiect de discuţie , in urma acestor articole unele persoane au făcut comentarii insultătoare la adresa reclamantului, a fost pusă la indoială moralitatea acestuia, meritele sale.
Inţelegem omeneşte că este dureros pentru reclamant să se vadă terfelit de oameni care nu l-au cunoscut niciodată, care-i contestă munca şi efortul de atâţia ani, realizările notorii in perfecţionarea serviciului de urgenţă din România, însă pentru a fi angajată răspunderea delictuală a pârâtului Liviu Doru Alin Alexa si a fi obligat la plata unor daune de 100.000 euro, trebuie probat fără urmă de indoială că acţiunile pârâtului si nu altele sunt cele care au dus la vătămarea imaginii reclamantului.
Cum o astfel de dovadă nu a fost făcută, acţiunea reclamantului va fi respinsă ca nefondată faţă de pârâtul Liviu Alexa. si ca urmare a admiterii lipsei capacităţii de folosinţă faţă de pârâtul Ziar de Cluj.” motivarea a fost publicată de clujust.ro
