Cu doua luni inainte de summit-ul de la Praga, Romania mai are de rezolvat o serie de probleme la granita de est a tarii. Daca cu Ungaria, Bulgaria si Iugoslavia, tara noastra a reusit sa dezvolte relatii de buna vecinatate, nu acelasi lucru putem spune despre nivelul dialogului cu Rusia, Ucraina sau Republica Moldova. Absenta unui tratat de baza cu Moldova si Rusia si perpetuarea divergentelor cu autoritatile de la Kiev pe marginea delimitarii frontierelor fluviale si maritime sunt doar cateva dintre problemele ramase in suspensie pentru Guvernul de la Bucuresti inaintea marii intalniri de la Praga. Chiar daca incheierea tratatelor cu tarile vecine nu mai este o conditie sine qua non pentru aderarea la NATO, acest principiu continua sa figureze inca printre criteriile integrarii in Alianta.
Iliescu, la mana lui Putin
Administratia prezidentiala asteapta de multa vreme un semn de bunavointa din partea -fratelui celui mare- de la rasarit. Dupa ce purtatorul de cuvant al presedintelui anunta, la inceputul lunii, ca tratatul ar avea sanse sa fie semnat in ultimele zile ale lui septembrie, iata ca pe adresa Cotroceniului nu a sosit pana acum nici o invitatie din partea Kremlinului. Surse diplomatice sustin ca, in continuare, pluteste misterul asupra momentului semnarii mult asteptatului tratat cu Rusia, motiv pentru care Ion Iliescu l-a si trimis la Moscova pe omul sau de casa, consilierul Ioan Talpes, pentru a negocia o data fixa a vizitei oficiale a presedintelui Romaniei. Amanarile repetate ale Moscovei au fost explicate de autoritatile de la Bucuresti cel mai adesea prin birocratia care domneste in capitala Rusiei. Exasperat de faptul ca nu mai primeste odata invitatia Kremlinului, chiar si Iliescu a incercat o motivatie, precizand ca rusii, jigniti in amorul propriu de faptul ca in 1996 am refuzat semnarea tratatului, ne platesc acum cu aceeasi moneda, stiind interesul nostru pe acest subiect, inaintea reuniunii de la Praga. Este foarte important ca aceasta vizita sa aiba loc inainte de intrarea Romaniei in NATO, pentru ca, daca vizita are loc dupa momentul Praga se va putea crede ca am asistat la un esec diplomatic in relatia dintre Bucuresti si Moscova si ca acest esec tine de o atitudine proocidentala, pro NATO a Romaniei, care ar fi inacceptabila la Moscova.
Nimic nou de la Kiev
Presedintele Iliescu a incercat sa rezolve si problemele cu Ucraina, intr-o vizita in care singurul succes diplomatic a fost o declaratie politica ce face referire la posibilitatea rezolvarii problemei frontierelor dintre cele doua tari pana in luna iunie a anului viitor.
Aceasta declaratie nu are, potrivit surselor noastre, nici o valoare juridica, valoarea ei fiind pur politica. Astfel, vechile probleme precum trasarea frontierei fluviale sau delimitarea platformei continentale continua sa persiste in relatiile bilaterale, rezolvarea lor fiind o problema pe termen lung. Autoritatile de la Kiev au tot interesul sa amane la nesfarsit rezolvarea acestor diferende, intrucat singura dorinta a Ucrainei este sa-si extinda cat mai mult zona economica exclusiva aferenta Insuleio Serpilor, zona foarte bogata in resurse petroliere, potrivit estimarilor unui consortiu britanic.
Strategia strutului
Capitolul -Basarabia- reprezinta, pentru Romania, un subiect imposibil de inchis prin tratate sau negocieri, fie cu Vestul, fie cu Estul. Trauma istorica, sursa de nostalgii la Bucuresti si de inversunare antiromaneasca in birourile comuniste de la Chisinau nu a fost, insa, trecuta niciodata intre prioritatile Vestului. Totusi, incertitudinea si fluctuatia relatiilor dintre tara noastra si Republica Moldova reprezinta o bila neagra pentru Romania la Praga, fie si numai pentru faptul ca Occidentul a fixat -stabilitatea- ca parola pentru accesul in structurile sale. Imposibilitatea de a transa situatia si de a sista petardele aruncate sistematic de Puterea rosie de la Chisinau inspre Bucuresti i-a determinat pe actualii guvernanti sa adopte tactica indiferentei, cu resemnarile aferente: au tacut malc atunci cand comunistii lui Voronin au refuzat bursele oferite elevilor moldoveni de statul roman, si-au afirmat dezinteresul fata de efortul celor 100.000 de protestatari care si-au cerut, in iarna, dreptul de a vorbi limba romana si, in general, au cautat sa nu involbureze si mai mult apele, sub lozinca -neamestecului in treburile interne ale altui stat-.
