Companiile miniere din sectorul carbunelui au beneficiat pe parcursul ultimilor patru ani (1998-2001) de subventii totalizand circa 200 milioane de dolari, releva un studiu realizat de compania de consultanta Andersen. In acelasi timp, valoarea datoriilor celor patru unitati analizate (CNH Petrosani, CNLO Targu Jiu, SC Banat-Anina, SN Carbunelui Ploiesti ) catre stat totaliza, la sfarsitul anului 2001, circa 416 milioane de dolari, la care se adaugau penalitati de 380 milioane de dolari.
Studiul reprezinta o radiografie la rece a situatiei financiare a companiilor miniere din sectoarele carbunelui si minereurilor, in ultimii patru ani, scopul acestuia fiind de a evalua necesarul de finantare pentru fiecare unitate in parte. Proiectul s-a derulat pe parcursul a doi ani in perioadele 15 mai-15 octombrie 2001 si, respectiv, 15 mai-15 august 2002, obiectivul urmarit fiind stabilirea unui plan de actiune privind subventiile acordate sectorului minier, precum si realizarea unor planuri de afaceri pentru companiile din sector in scopul viabilizarii. Pornind de la scenariile de dezvoltare prezentate pe fiecare unitate in parte, Ministerul Industriei si Resurselor va intocmi o strategie de dezvoltare care sa prevada cu claritate necesarul de subventionare in sectoarele carbunelui si minereurilor in viitorii 10 ani. -Strategia va fi finalizata cel mai probabil pana la inceputul lunii octombrie, fiind construita in baza unui studiu realizat de compania de consultanta Andersen-, ne-au declarat surse din MIR.
Statul cheltuieste peste 20.000 dolari/angajat la CNH
Concluziile studiului sunt de-a dreptul socante, analiza pe fiecare companie in parte evidentiind din plin ineficienta din acest sector si sumele uriase cu care aceste unitati au grevat ani la rand bugetul statului atat sub forma subventiilor anuale acordate, cat si sub forma obligatiilor de plata neonorate. Cele mai mari subventii au fost acordate Companiei Nationale a Huilei (CNH), careia in perioada 1998-2001 i-au fost alocate de la buget sub forma de subventii si transferuri circa 128 milioane de dolari. Dintre acestea, subventiile de operare au reprezentat 93 milioane de dolari, transferurile – 26 milioane de dolari, subventiile de investitii – circa trei milioane de dolari, subventiile pentru mediu – aproximativ trei milioane dolari, iar cele pentru conservarea minelor – 3,2 milioane de dolari. Este de remarcat faptul ca, incepand din 2001, sumele alocate de la buget pentru investitii au crescut, aproape dublandu-se fata de anul 2000 in detrimentul subventiilor pentru operare, care s-au diminuat fata de anul anterior cu circa 18%. La sfarsitul anului 2001, CNH avea datorii de 134,7 milioane de dolari, la care se adauga valoarea penalitatilor de 346,7 milioane de dolari.
Dimensiunea exacta a sumelor ce au revenit acestei companii din bugetul statului este evidentiata explicit prin calculul banilor consumati pe cap de angajat ca subventie si ca obligatie de plata neonorata catre stat. Astfel, in anul 2001, subventiile de operare plus datoriile catre stat cumulate au totalizat peste 20.500 de dolari pe cap de angajat. Ceea ce inseamna ca atat a reprezentat in total efortul statului pentru fiecare miner din CNH in anul 2001.
Societatea Banat- Anina desprinsa din CNH acum doi ani a beneficiat, in perioada 1999-2000, de subventii de 3,5 milioane de dolari, datoriile catre stat fiind la sfarsitul lui 2001 de 25 milioane de dolari. Si in cazul acestei unitati subventiile de operare plus datoriile catre stat au condus la o cheltuiala de 20.300 dolari/angajat in 2001.
Subventii de 75 milioane de dolari la lignit si carbune brun
Compania Nationala a Lignitului Oltenia este singura unitate din sectorul minier care lucreaza in conditii de eficienta si care in ultimii patru ani nu a mai beneficiat de subventii pentru operare. Au fost alocate insa sume de la buget reprezentand subventii de mediu, transferuri, subventii de investitii, de conservare a minelor, precum si compensatii pentru disponibilizati, valoarea totala cumulata fiind de 42 milioane de dolari. CNLO este, de asemenea, singura unitate din sectorul carbunelui care a obtinut in toti acesti patru ani profit din activitatea de exploatare, spre deosebire de celelalte trei unitati analizate care, desi au beneficiat de subventii considerabille pentru operare, au inregistrat pierderi din exploatare. Efortul statului pe fiecare cap de angajat, respectiv subventiile de operare plus datoriile catre stat (in valoare de 236 milioane de dolari la finele anului trecut) au reprezentat aproape 12.000 de doalri/salariat anul trecut. In aceeasi perioada, subventiile acordate SNC Ploiesti au fost de 33 milioane de dolari, efortul statului ajungand anul trecut la 8.700 dolari/cap de angajat.
Minimum 5.500 de disponibilizati la CNH
Pornind de la aceasta situatie si tinand cont de estimarea privind cererea pietei interne (conform strategiei energetice) de 3,5 milioane tone huila/an, compania de consultanta a elaborat cinci scenarii pentru sectorul huilei, pe o perioada de 10 ani. Primul scenariu este cel mai dur, prevazand o retragere completa a subventiilor dupa primul an de previziuni, caz in care ar fi nevoie de disponibilizarea a 17.635 de angajati. Dezavantajele acestei variante radicale sunt impactul social puternic – pentru atenuarea acestuia fiind nevoie de 212 milioane de dolari in viitorii 10 ani – efort substantial pentru reabilitarea mediului in primul an, precum si necesarul urias de resurse valutare pentru importul de huila (1.176 milioane de dolari pe perioada de 10 ani). Urmatoarele trei scenarii, ce prevad fie mentinere a actualului nivel de subventionare si inchiderea minelor neperformante, fie reducerea treptata a subventiilor pana la eliminarea totala a acestora la sfarsitul perioadei de 10 ani, implica un numar insemnat de disponibilizati, 12.000 de angajati si, respectiv, 15000. De asemenea, aceste trei scenarii, pe langa dezavantajul unui impact social puternic in primii ani, presupune fonduri importante pentru importurile de huila, avand in vedere ca cererea pe piata nu va fi asigurata decat in proprtie de 36%, respectiv 15%.
Cel mai plauzibil scenariu este ultimul, in care nu se stabileste un nivel al subventiilor, minele cele mai performate ramanand in exploatare pentru acoperirea cereii interne. In aceasta varianta, efortul statului fara subventii pentru inchiderea minelor si refacerea mediului este de 632 milioane de doalri, personalul necesar a fi disponibilizat fiind de 5.519. De aceasta data, cererea interna este acoperita integral, dar se impune un amplu program de restructurare interna a CNH si obtinerea unui pret echitabil din partea termocentralelor.
Fara exploatari subterane la lignit si carbune brun
Pentru sectorul lignitului si carbunelui brun (CNLO, SNC Ploiesti si SC Banat Anina) sunt doua variante ce implica fie eliminarea subventiilor in primul an de prognoza si inchiderea minelor neprofitabile, fie pastrarea in exploatare a tuturor minelor viabile, astfel incat capacitatea de productie sa fie cu 25% mai mare in cazul lignitului. In ambele cazuri, minele din subteran se inchid, iar la sfarsitul perioadei raman in exploatare fie 21 de mine, numarul disponibilizatilor fiind de 10.900, fie 23 de mine (10.512 de mineri urmand a fi concediati). Efortul financiar al statului in perioada previzionata va fi de 154 milioane de dolari sau 167 milioane de dolari in a doua varianta.
