Ziarul „Curentul“ a atras atenția în nenumărate rånduri asupra faptului că unul dintre cele mai vechi și mai valoroase monumente din București, Palatul Știrbei, este distrus de actualul său proprietar, un anume Ovidiu Popescu, un afacerist anonim marelui public. Din fericire, ieri, cei cărora încă le mai pasă de valorile arhitecturale, tot mai puține la număr, au obținut o victorie: Comisia Națională a Monumentelor Istorice, din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, a respins proiectul privind Palatul Știrbei, ce presupune construirea unei clădiri de mari dimensiuni în apropierea acestuia.
Ședința de ieri a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (CNMI) s-a derulat pe fondul unui pichet inițiat de o serie de ONG-uri la Ministerul Culturii, care au cerut respingerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Calea Victoriei 107-109, prin care urma să se construiască un corp nou, multifuncțional, cu apartamente, spații comerciale și cinematografe în spatele monumentului. ONG-urile s-au opus proiectului, din cauza dimensiunilor acestei noi clădiri, susținånd că nu respectă Legea urbanismului nr. 350/2001 și agresează vizual Palatul Știrbei, monument istoric de categoria A, Strada Budișteanu, ansamblu arhitectural istoric, și Strada Banului. Pichetul a fost întrerupt înainte de începerea ședinței CNMI, programată de la ora 11.00 de un grup de jandarmi, întrucåt ONG-urile organizatoare nu dețineau o autorizație pentru protest de la Primăria Capitalei. Cele circa 20 de persoane prezente la manifestare au spus, în schimb, că nu fac un protest, ci un „pichet de susținere“ a membrilor CNMI, asupra cărora doresc să pună „o presiune pozitivă“, pentru a-i determina să respingă proiectul. Pånă în momentul încetării pichetului, manifestanții au afișat bannere cu textele „Monument arhitectural, nu tun imobiliar“ și „Susținem Comisia Națională a Monumentelor în fața presiunilor imobiliare“, potrivit Mediafax.
Distrugerile din Calea Victoriei, aprobate de Primăria Capitalei
Conform PUZ-ului respins, corpul de clădire urma să maltrateze total valorosul monument. Latura clădirii de pe Calea Victoriei, unde înălțimea maximă admisă în PUZ Zone Protejate este de 20 de metri, ar avea o înălțime de 37 de metri, iar pe Strada Budișteanu, unde înălțimea maximă prevăzută în același PUZ este de 10 metri, clădirea ar urca pånă la 18 metri. Totodată, ONG-urile au criticat Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) al proiectului, care este de 4,5, în zonă fiind admis un CUT maxim de 4, potrivit Legii urbanismului nr. 242/2009. Desigur că aceste aspecte nu au contat pentru factorii de decizie din Primăria Capitalei. Drept dovadă, proiectul a primit aviz favorabil din partea Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei și a arhitectului-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, în luna aprilie a acestui an. Potrivit lui Pătrașcu, prezent la ședința CNMI, în calitate de membru al comisiei, „avizul din aprilie era legal în condițiile legii de atunci“. În urma deliberărilor comisiei, actualul proiect a fost respins, solicitåndu-se aplicarea datelor din studiul istoric al zonei și întocmirea studiului de impact, după cum a anunțat președintele CNMI, Virgiliu Polizu. El a mai spus că, probabil, mai multe elemente din actualul PUZ vor fi schimbate după consultarea studiului istoric. Astfel, proiectul va fi retrimis la Secțiunea de Urbanism și Zone Protejate a CNMI, care avizase favorabil PUZ Calea Victoriei 107-109.
Cine este proprietarul Palatului
Palatul Știrbei a fost construit în prima jumătate a secolului al 19-lea. În perioada 1849-1854, a funcționat ca palat domnesc, iar apoi, pånă în 1948, ca reședință a familiei Știrbei-Bibescu. Între 1982 și 1994, a găzduit Muzeul Ceramicii și Sticlei, iar în 2005, a fost cumpărat de Ovidiu Popescu. Acesta este directorul general executiv al Petrolexportimport. Compania, specializată în comerțul de combustibili și al produselor derivate, este controlată de Laird Resources Ltd., firmă înregistrată în Insulele Virgine Britanice. Ovidiu Popescu nu a stat mult pe gånduri și a început distrugerea Palatului. În fond, terenul era cel valoros în concepția vulturilor imobiliari. Astfel, la sfårșitul lunii noiembrie 2008, o mare parte din clădirile aparținånd complexului Palatului Știrbei au fost demolate. Potrivit arhitectului Adrian Bălțeanu, toate cele patru imobile se află pe teritoriul PUZ-Zonă Protejată 16 – Calea Victoriei, zona 16 este inclusă în tipologia Strada – simbol a orașului și face parte din categoria Zone Protejate cu valoare ridicată și grad de protecție maxim, unde „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor. În aceste zone sunt permise intervenții care conservă și potențează valorile existente“. Gropi uriașe s-au săpat în curte fără să se fi făcut minime sondaje și descărcări arheologice. Chiar și fostul ministru al Culturii, care pare să nu fi avut nicio legătură cu domeniul condus de el, a declarat că „anexele erau în ultimul hal“. „Numai că există la nivel internațional o mulțime de monumente istorice din care au mai rămas doar cåteva pietre și pe care nimeni nu se gåndește să le declaseze sau demoleze din această cauză…“, susține arhitectul Bălțeanu.
