Candidatul PSD joacă interesul național la ruleta rusească
Mircea Geoană, șeful PSD, dorit ca președinte de carton de Ion Iliescu – la råndul lui alesul și conspiratorul Moscovei – a efectuat anul acesta mai multe vizite în Federația Rusă, fără a respecta normele legale și uzanțele diplomatice și de securitate, desemnate pentru al doilea om în stat. Cel puțin la una dintre cele două vizite cunoscute până acum, mai îndeplinea și funcția de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Pånă la a fi prezentate public de un avertizor anonim
care l-a interpelat pe ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, prin intermediul unui portal de știri, aceste vizite au rămas secrete. Nici pånă astăzi Mircea Geoană nu a oferit lămuriri opiniei publice privind persoanele cu care a vizitat Piața Roșie și natura discuțiilor efectuate pe långă zidul Kremlinului. Dacă toate acestea au fost întreprinse în interesul public, al romånilor, de ce atåta secretomanie și lipsă de transparență? Ziarul „Curentul“ a mers pe urmele firului roșu scăpat de Geoană din måini și a descoperit că este posibil ca acesta să fi efectuat o a treia vizită secretă la Moscova, solicitată în plină campanie electorală prezidențială. Documentele intrate în posesia noastră arată că Geoană a fost solicitat să se deplaseze la Moscova „în viitorul cel mai apropiat“, acesta acceptånd termenii avansați prin ambasadorul rus la București, Aleksandr Ciurilin, și stabilind în aceeași zi două date posibile: „11-12 sau 16-17 noiembrie“.
Ambasadorul rus îl cheamă pe Geoană la ordin
Faptul că prima vizită a fost apreciată pe măsură, în folosul intereselor rusești, este demonstrat și de existența unei o a doua deplasări, recunoscute forțat de Geoană, în urma primelor dezvăluiri, dar al cărei desfășurător a fost păstrat, de asemenea, secret, de către candidatul prezidențial al PSD, urmașul lui Iliescu-KGB. Iar faptul că ambele deplasări secrete au fost apreciate pozitiv de către tovarășii din Piața Roșie sau Piața Liubianka este constatat de interesul rușilor de a-l chema din nou la ordine pe Geoană, de data aceasta în plină campanie electorală. Și aceasta în contextul în care etalonul euro-atlantic reprezentat de Statele Unite ale Americii anunțase cu fermitate că nu poate organiza întâlniri oficiale de stat cu omologi din România, pe perioada campaniei.
Printr-o scrisoare parvenită președintelui Senatului, Mircea Geoană, de la omologul său rus, Serghei Mironov, pe 26 octombrie, remisă prin intermediul ambasadorului Rusiei la București, șeful PSD este chemat la Moscova și solicitat să efectueze această vizită „în viitorul cel mai apropiat“.
Filmul celei de-a treia vizite
În urma investigațiilor „Curentul“, am găsit și scrisoarea lui Mironov și pe cea a lui Ciurilin (pe care o le prezentăm în facsimil) cât și alte date, din care reiese că, în aceeași zi, Geoană răspunde pozitiv la minut și își instruiește stafful să stabilească imediat modalitățile de plecare. Consiliera sa, Corina Mavrodin, adusă după el din mediul ziaristico-diplomatic, este însărcinată împreună cu Dana Nica, managerul de campanie al candidatului Geoană, să stabilească organizarea vizitei, cu propunerile de date „11-12 sau 16-17 noiembrie“. Desigur, se ridică automat întrebarea: după ce avusesei deja două vizite în decurs de șase luni, ce putea fi atât de fierbinte încât, în plină campanie electorală și, mai mult, în plină criză guvernamentală, când urmau să fie audiați și votați în plen noii miniștri ai Cabinetului Negoiță, să-ți faci bagajele și să părăsești rapid țara, la un simplu fluierat de la Moscova? Nu cumva șeful PSD urma să fie încredințat că i se predă ștafeta de „om al Moscovei“, deținută de Iliescu, cel care, la fel ca Geoană, într-un alt decembrie, 1989, se deplasa „sub gloanțe“ la Ambasada URSS, cu cercul său de complotiști ai FSN, ca să le spună rușilor „cine suntem și ce vrem“?
Un concediu învăluit în mister
În tot cazul, fără să pregete, Geoană își ia concediu de la Senat, în condițiile descrise mai sus de devălmășie parlamentară și guvernamentală, la o dată care corespunde primei variante alese, respectiv pentru 9-11 noiembrie, 12 fiind joi, când în mod normal activitatea Senatului este redusă. Nimeni nu a înțeles la vremea respectivă de ce și unde pleacă Geoană în vacanță. Pe 10 noiembrie, șefa Camerei Deputaților, Roberta Anastase, declară de la microfonul Parlamentului României: „Îl invit pe domnul Geoană să se întoarcă din concediu, astfel încât să putem demara procedurile de audiere a miniștrilor. Îl invit în același timp să fie preocupat și de soarta României. Criza economică și politică nu stă pe loc cât dumnealui este în concediu. Îi reamintesc că înainte de a fi candidat la președinție este președintele Senatului“. Geoană, nimic. În ciuda chemării disperate a colegei sale, îl descoperim pe 11 noiembrie la… Galeriile de Artă din Reșița. Ultima apariție: orele 17.00. Geoană mai este văzut, apoi, după alte 24 de ore, la Sibiu, la o… lansare de carte. Desigur, rămâne de văzut unde a dispărut Geoană în timp ce Parlamentul, Guvernul și țara ardeau. Ce putea fi atât de important? Cert este că, așa cum a ascuns primele două vizite și nici până astăzi nu a oferit lămuriri și informații credibile privind întâlnirile sale secrete de la Moscova, constatăm că pretendentul la scaunul de la Cotroceni, păpușa lui Iliescu și a mogulilor Vîntu, Patriciu și Voiculescu – cu toții reprezentanți ai unor interese rusești – , este dorit și chemat de stăpânii de la Răsarit de trei ori în doar câteva luni.
Dus la Kremlin după revolta de la Chișinău
Revenind la prima vizită dezvăluită public, întreprinsă la 27 aprilie 2009, este de subliniat că aceasta a avut loc la doar 20 de zile de la revolta tinerilor basarabeni înăbușită în sânge la Chișinău, când subiectul era încă fierbinte, iar regimul Voronin nu-și dăduse obștescul sfârșit. Geoană este chemat, de urgență, la Moscova și revine la București după doar 24 de ore, culmea!, pentru a participa la o ședință CSAT, dar fără a sufla un cuvințel despre așa-zisa vizită oficială și discuțiile avute cu interlocutorii săi dintr-un stat rival NATO. Însăși modul în care s-a realizat această vizită arată atât modalitatea intempestivă, cât și latura de slugărnicie a șefului PSD față de o putere străină. Președintele Senatului nu a îndeplinit obligațiile legale ale regulamentului Senatului în cazul unei delegații parlamentare în străinătate și nici nu a anunțat Ambasada noastră la Moscova – care a aflat din presă despre incursiunea lui Geoană -, sursele noastre din MAE adeverind că dosarul diplomatic al relațiilor României cu Rusia i-a fost înmânat senatorului PSD fără ca acesta să ofere lămuriri. Mai mult, conform informațiilor noastre, Mircea Geoană a obligat inclusiv ofițerii SPP care îi asigurau protecția să-și încalce toate regulamentele militare specifice muncii lor în cazul unei asemenea deplasări externe, punându-i în fața faptului împlinit în avionul privat furnizat de amicul său, Ion Țiriac.
Pe firul roșu al GRU și KGB
Despre această vizită, presa a aflat de la sursele care au dorit să-și păstreze anonimatul că ar fi fost aranjată de ofițerul serviciului special militar rus GRU, Boris Golovin, acum „om de afaceri“ apropiat de Viorel Hrebenciuc și grupul de interese rusești din PSD. Inițial, atât sforarul Hrebenciuc, cât și Cozmin Gușă, consilierul de campanie al candidatului Mircea Geoană, au dezmințit informațiile privind această vizită, ocultând adevărul, fiind siliți însă să recunoască în cele din urmă. „Curentul“ a fost informat că Geoană n-a fost plimbat chiar degeaba în fosta URSS. Fostul vicepreședinte al CSAT s-ar fi întâlnit cu tânărul Arkady Dvorkovici, economist și șef al directoratului de experți al Kremlinului, care l-a abordat asupra problemelor energetice ale zonei și „soluțiile“ gazoductelor rusești, dintre care South Stream ar putea trece, sau nu, prin România.
Geoană, la toartă cu dușmanii României
Dar nu aceasta a fost discuția cea mai importantă. Geoană a fost tatonat chiar de o eminență cenușie de aceeași teapă cu Hrebenciuc, respectiv Serghei Prihodko, consilierul pe probleme diplomatice al președintelui rus Dmitri Medvedev, un anti-român convins. În contextul violențelor din Basarabia, Prihodko a fost cel mai agresiv reprezentat al Rusiei la adresa României, și asta chiar la forurile europene.
La summitul UE-Rusia din mai, desfășurat la Habarovsk, Prihodko a acuzat România de implicare în tulburările politice de la Chișinău, mascând astfel propria ingerență. Așadar, un astfel de interlocutor cu o astfel de abordare intră automat în cadrul interesului de securitate național, ca să nu mai vorbim de cel public, pentru care, chipurile, Geoană ne reprezintă în Senatul României. Ascunderea deliberată la ședința CSAT a conținutului convorbirilor de la Moscova și țâfna arătată la descoperirea acestei vizite ascunse ne demonstrează cu prisosință pericolul pe care îl poate reprezenta un președinte care joacă interesul național la ruleta rusească în folosul celui propriu și personal sau de partid. Dacă pe lângă aceste întâlniri Geoană s-a mai văzut și cu Nikolai Patrusev, secretarul Consiliului Securității Rusiei și fost director al FSB, ex-KGB, credem că deja prima excursie din acest an a șefului Senatului la Moscova poate intra sub incidența legii.
Rămâne valabil mesajul anticomuniștilor din Piața Universității: „Geoană, nu uita, te votează Moscova“.
{youtube}pJZkrtwxhVk{/youtube}
