Prefectul județului Iași, Sava Dragomir Tomașeschi, este implicat într-o nouă afacere cu iz penal, după ce a făcut presiuni asupra unor instituții și s-a implicat personal în retrocedarea ilegală a unor mari suprafețe de teren din județul Iași. Deși el a scăpat ca prin minune de cătușele DNA, într-o afacere similară celei dezvăluite de noi, cunoscută sub numele „mită la prefect“, de această dată sunt semne că nu va mai rata brățările de metal. Aceasta deoarece există dovezi cu privire nu numai la presiunile făcute de el pe långă șeful Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Iași, sau la refuzul repetat de a contesta deciziile unor instanțe care judecaseră fără a avea toate documentele la dispoziție, dar el și-a pus chiar semnătura pe documente folosite în această afacere. Apare, pentru prima dată, o legătură directă între prefectul penal și Lucian Ailenei, mandatarul moștenitorilor unui fost boier din zonă. Conform presei locale din Iași, cei doi s-au mai intersectat în cazul Cordunenilor, Ailenei fiind mandatarul acestora, pe partea imobiliară, iar Dragomir Tomașeschi avocat.
De asemenea, pe o agenție locală de știri a mai apărut informația că același prefect Tomașeschi ar fi fost în trecut chiar avocatul omului de afaceri basarabean Igor Istrati, arestat la Iași în dosarul „mită la prefect“, după ce a cerut 100.000 de euro de la un denunțător pentru a interveni pe långă prefect (același Tomașeschi) să obțină un titlu de proprietate în numele familiei Ghelț, personajul central al afacerii penale pe care o prezentăm mai jos.
Concret, prefectul Iașiului l-a sprijinit pe Lucian Ailenei, mandatat de nepoata boierului Bădărău, să obțină un teren de 9 hectare, prin reconstituirea dreptului de proprietate, deși moștenitoarea nu mai avea dreptul să primească acel teren deoarece fusese deja pusă în posesie cu 41 de hectare încă din 2004. Mai întâi, moștenitorii boierului Bădărău (Simona Missir și fiica ei, Doina Adriana Ghelț) primiseră 10 hectare de teren în baza legii 18 în 2001. Numai că, înainte de a primi titlul de proprietate pentru acel teren, Simona Missir, fiica boierului Bădărău, a vândut drepturile succesorale unui anume Neculai Ifrim. În acest context, pe 9 februarie 2001, lui Neculai Ifrim i s-a eliberat un titlu de proprietate (nr. 15165) pentru 6,51 ha de teren în Bîrnova – Iași. Terenul a fost obținut însă prin cumpărarea unor acțiuni de la Simona Missir, conform contractului de vânzare-cumpărare, „reprezentând 10 ha teren echivalent arabil aflat în administrarea SCA Bucium SA Iași“. Acțiunile vândute fuseseră obținute, la rândul lor, prin reconstituirea dreptului de proprietate privată, pentru Missir, printr-o decizie a Comisiei Județene Iași din 1993.
Împroprietărire ilegală cu voie de la prefectură
Ulterior, în 2004, moștenitorii boierului Bădărău au mai primit și celelalte 31 de ha de teren în județul Iași, numai că documentele de împroprietărire au dispărut subit. Așa se face că, după ce fostul prefect de Iași, Radu Prisăcaru, a anulat în 2006 un titlu de proprietate emis pentru încă 9 ha de teren arabil în favoarea familiei Ghelț, în 2007, aceiași moștenitori au solicitat în instanță obținerea terenului, omițând să depună la dosar toate documentele. Acesta este motivul pentru care, prin sentința civilă nr. 1903 din 11 februarie 2009, Judecătoria Iași a dispus definitiv și irevocabil obligarea Comisiei Județene de Fond Funciar, să emită titlul de proprietate pentru Simona Missir, pentru 9 ha de teren aflat în administrarea SCA Bucium Iași. Numai că, în cererea adresată Primăriei Iași din 28 ianuarie 2000, Simona Missir arată că dorește anularea procurii date lui Neculai Ifrim și, la fel, repetă același lucru într-o altă cerere adresată Primăriei Iași, în care se face referire la dosarul numărul 12261 din 29.02.2000. Asta este ca și când terenul a fost solicitat de două ori, o dată fiind vândut lui Neculai Ifrim. De remarcat și faptul că lipsa documentelor de la dosar a fost însoțită și de falsificarea grosolană a altora. Spre exemplu, în referatul din dosarul 12261/29.02.2000, prin care se cere reconstituirea dreptului de proprietate, se poate observa că mărimea suprafeței pentru care s-a cerut și s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate este modificată în mod grosolan. Deși era vorba de 41 de ha, cifra a fost modificată și înlocuită cu… 50. Adică exact cu suprafața ce urma a fi obținută ilegal.
Tomașeschi refuză să conteste o decizie abuzivă
Revenind la sentința amintită, instanța a dispus, așa cum am precizat, ținând cont doar de înscrisurile înaintate de Simona Missir. Deși cunoștea situația exactă a retrocedării în cazul Bădărău, prefectul Sava Dragomir Tomașeschi nu a formulat recurs la sentință în termenul legal de 15 zile de la comunicare. La fel, deși știa despre ce este vorba și, în plus, era și avocat de meserie, prefectul Iașiului nu s-a prevalat de contestarea hotărârii definitive și irevocabile, posibilă prin cererea de revizuire a dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Doina Adriana Ghelț, moștenitoarea lui Simona Missir (succesor al boierului Bădărău), l-a împuternicit prin procură pe Lucian Ailenei să obțină terenul de 9 ha în zona Bucium. Prin hotărârea nr. 2133 din 30.09.2009, Comisia Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a decis reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui Doina Adriana Ghelț, dar nu pentru 9 ha la Bucium, ci pentru 10 ha de teren forestier. Hotărârea a fost semnată de președintele Comisiei, Victorel Lupu, și de secretarul Dragomir Sava Tomașeschi, subprefectul județului Iași la acea dată.
Presiuni și controale la Oficiul de Cadastru
Pentru că Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași refuza să elibereze titlul de proprietate și pentru a forța emiterea acestuia, prefectul Tomașeschi a trimis în control, la instituția amintită, o echipă a Corpului de Control al Instituției Prefectului Județului Iași. Controlul era abuziv și nelegal deoarece OCPI Iași este în subordinea ANCPI și nu a Prefecturii. În aceeași perioadă, un cotidian local a publicat mai multe articole referitoare la declarațiile prefectului Tomașeschi, privind emiterea titlului de proprietate pentru Doina Ghelț, prin intermediul lui Lucian Ailenei, justificându-și demersurile prin aceea că există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă în cauză. Ulterior, lui Doina Adriana Ghelț i se eliberează titlul de proprietate dorit, nr. 420006, pentru 10 ha de pădure, prin mandatarul Lucian Ailenei, conform unei alte procuri, pentru teren forestier. O afacere pe care DNA abia așteaptă s-o descâlcească.
Președintele PDL Iași se delimitează de acțiunile prefectului
Am solicitat un punct de vedere asupra implicării prefectului Dragomir Tomașeschi de la președintele PDL-Iași, senator Mihaela Popa. Aceasta ne-a precizat că relația sa cu prefectul este doar una instituțională, că nu-l susține pe prefect și că justiția trebuie să-și facă datoria. „Cred ca instituțiile statului trebuie să-și facă datoria. Consider că fac parte din acea lume a politicienilor noi care chiar credem în instituțiile statului și dacă el este apolitic, atunci apolitic să fie, iar dacă a greșit să fie sancționat. El este în subordinea Ministerului de Interne, iar eu când am preluat șefia PDL dumnealui era prefect. Deci eu în acest moment nu am nicio legătură cu prefectul și prefectura Iași, decât cel mult instituțională. Atât cu prefectul, cât și cu subprefectul. N-am susținut și nu susțin pe nimeni“ – ne-a declarat șefa organizației PDL Iași.
Am încercat să obținem și un punct de vedere din partea Ministerului Administrației și Internelor, dar nu am primit un răspuns până la închiderea ediției.
