Primăria Bistrița va promova, anul acesta, Cetatea Medievală Bistrița cu ajutorul unei potcoave care va fi oferită ca suvenir turiștilor care vizitează municipiul și al unui struț care va fi mascota orașului, transmite corespondentul Mediafax.
Liliana Coceșiu, director în cadrul Primăriei Bistrița, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, că prin proiectul „Promovarea turistică a Cetății Medievale Bistrița“ se dorește creșterea atractivității și competitivității turistice a municipiului Bistrița.
„Obiectivele proiectului sunt crearea unui brand turistic pentru promovarea municipiului Bistrița, și anume Cetatea Medievală Bistrița, respectiv organizarea de evenimente tematice în vederea includerii Cetății Medievale Bistrița în circuite locale, județene, regionale și naționale“, a declarat ea.
Coceșiu a spus că specialiștii Primăriei Bistrița au ajuns la concluzia că brandul turistic cel mai potrivit pentru Bistrița este cel de „Oraș al pasajelor“, al cărui simbol să fie potcoava, iar mascotă – struțul, ambele elemente care se regăsesc în stema orașului.
Semnificații istorice
Istoricul de artă Vasile Duda a explicat, în aceeași conferință de presă, ce legătură au potcoava și struțul cu istoria orașului.
„Nu am crescut struți, nu creștem nici acum, dar struțul se află în stema orașului. Bistrița a primit stema aceasta în secolul al XIV-lea din partea Regelui Ludovic de Anjou. Ca ornament de coif al regilor din familia de Anjou era struțul cu potcoavă în cioc. Unul dintre cronicarii perioadei respective considera că struțul era simbolul familiei de Anjou chiar în contradicție cu nobilimea maghiară, în sensul că regii de Anjou, provenind pe filieră franceză din altă zonă decåt cea a Ungariei, au avut un conflict cu nobilimea maghiară și, din această cauză, ei au susținut dezvoltarea orașelor. Struțul este cea mai puternică pasăre, spuneau atunci, este atât de puternică încât poate să sfarme și să digere fier. Din acest punct de vedere, struțul este simbolul care se opune nobilimii maghiare, calului de fapt, cavaleriei și, în felul acesta, potcoava apare în ciocul struțului ca fiind zdrobită de către această pasăre puternică“, a declarat Vasile Duda.
El a adăugat că, în secolul al XVI-lea, comercianții au considerat struțul simbol al poziției orientale între orașele Europei, și potcoava un simbol al norocului.
„Potcoava este un element pe care îl putem realiza în spațiul public. Este un element de suvenir pe care îl poți produce în piață. Este un obiect simplu, cu o interpretare destul de universală, un simbol al norocului, dar obligația noastră va fi să îl particularizăm“, a declarat Vasile Duda, potrivit căruia potcoavele făcute în piață de un fierar ar putea trezi interesul publicului.
În ceea ce privește struțul, Duda a declarat că acesta va fi mascota orașului.
„Struțul nu poate fi decât o mascotă. Avem deja două posibile modele, ne vom pune de acord în cel mai scurt timp“, a spus el.
Vasile Duda a adăugat că, prin acest proiect, specialiștii au creat și o siglă pentru oraș în care apar stilizate, într-o manieră contemporană, Biserica Evanghelică și Ansamblul Sugălete.
„Sigla nu o vedem altfel decât ca pe o interpretare modernă fiindcă o facem astăzi. Ea poate fi adaptată evenimentelor și colorată, dacă e cazul, și în cele trei culori de pe drapel“, a explicat el.
Brandul orașului
În ceea ce privește brandul turistic al orașului, care se dorește a fi cel de „Oraș al pasajelor“, Vasile Duda a spus că era nevoie de un element care să identifice Bistrița, care să îi permită să concureze cu celelalte cetăți medievale.
„Sighișoara este percepută ca orașul-cetate, Sibiul a rămas unul din reperele culturale cele mai importante în rândul burgurilor, iar Brașovul are și el un brand – Biserica Neagră. Din acest motiv, noi ne-am gândit că pasajele pot deveni un simbol al Bistriței, pentru că ele ne oferă perspectiva unui oraș unitar“, a spus Duda, potrivit căruia în Bistrița sunt în total 22 de pasaje care asigură legătura între centrul orașului și străzile laterale.
De altfel, Primăria Bistrița vrea să reabiliteze toate aceste pasaje cu bani europeni, să înlocuiască actualele pavaje, să asigure iluminat arhitectural și să reabiliteze pereții laterali.
„După ce vor fi făcute investițiile pe pasaje, vom descoperi frumoasa perspectivă de a traversa orașul pe jos și de a vedea valorile pe care le are“, a declarat Vasile Duda.
