Clasa politică din România și-a multiplicat semnalele considerate "deplorabile", într-o țară aflată sub monitorizarea Uniunii Europene (UE) în problema corupției și căreia mai multe state i-au cerut să își intensifice lupta contra acestui fenomen pentru a adera la Spațiul Schengen.
Gestul "ostentativ" al principalului partid de opoziție (PSD, social-democrat) de susținere a unuia dintre membrii săi, acuzat de corupție, refuzul parlamentarilor de a ridica imunitatea unui deputat din cadrul partidului aflat la putere (PDL), Dan Păsat, acuzat de șantaj și violență, constituie semnale "foarte rele", chiar "deplorabile transmise de politicieni, în pofida faptului că se știu monitorizați de Europa", au apreciat experți europeni, sub protecția anonimatului.
Bruxelles-ul urmează să publice, în curând, un raport de evaluare a României și Bulgariei în domeniul luptei contra corupției și reformelor din justiție.
Dacă eforturile ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, de adoptare a unor reforme-cheie sunt în general lăudate, parlamentarii români, criticați în trecut pentru că au încercat să desființeze agenția națională anticorupție, urmează să fie criticați din nou.
Este vizat în special refuzul de a autoriza arestarea unuia dintre ei, Dan Păsat, acuzat de șantaj și violențe contra unor primari, cu scopul de a-i constrânge să încheie contracte cu o societate pe care acesta o conduce. Aleșii opoziției nu au participat la vot, iar PDL nu a votat în bloc contra unuia dintre membrii săi.
Ca în majoritatea partidelor, deputatul cercetat pentru corupție nu a fost suspendat. El s-a "autosuspendat" abia marți.
Mitingurile de susținere, foarte mediatizate, ale Partidului Social-Democrat (PSD), principala formațiune de opoziție, față de unul dintre aleșii săi, Constantin Nicolescu, cercetat pentru corupție și deturnarea a peste 800.000 de euro din fonduri europene, au fost, de asemenea, criticate.
"Este șocant", conchide Laura ștefan, expert anticorupție în cadrul Societății Academice Române, denunțând totodată criticile virulente adresate de acest partid contra judecătoarei dosarului.
PSD critică în mod frecvent Direcția Națională Anticorupție (DNA), în pofida faptului că această instituție este lăudată de Uniunea Europeană pentru funcționarea sa "convingătoare".
"Corupția a fost și rămâne, în continuare, transpartinică, fiind practicată în rețele de interese politico-economice. Oamenii politici sunt, astfel, prinși într-un joc de domino al dependențelor lor reciproce. în cazul în care cade unul, toți ceilalți riscă să cadă odată cu el. Cu o asemenea miză, interesul public sau național devine invizibil" în ceea ce-i privește, rezumă sociologul și antropologul Vintilă Mihăilescu.
Desigur, insistă experții, fenomenul corupției și conflictului de interese nu este specific doar României, așa cum o arată recentele scandaluri din Italia și Franța.
