Ambasadorul Federației Ruse la București, Aleksandr Ciurilin, a pus un diagnostic nuanțat relațiilor romåno-ruse: „bunicele“. „Bunicele, dar nu de primă categorie“. Dar „normale“. Mai aproape de mal, nu pe albia principală. Bunicele apreciază poate și romånii, dar normale… Un studiu al European Council of Foreign Affairs înscrie în patru categorii percepția Rusiei în țările continentului. În unele state, Rusia e văzută ca partener, niciun stat nu o mai consideră inamic, cåteva state (Austria, Estonia, Irlanda) n-au o părere formată, iar pentru cea mai numeroasă categorie, 53 la sută, Rusia e „frenmy“, adică și prieten, și inamic, sau mai potrivit spus, după încheierea războiului rece, și competitor, și partener.
Partener sută la sută este Rusia pentru Germania, Italia, Spania, Italia, iar dintre esteuropeni Bulgaria și Slovacia. În categoria de mijloc, cea mai numeroasă, categoria „dulce-acrișor“, cum citeam odată într-o listă de bucate chinezească a „aminamicilor“, se află și Romånia, alături de Franța, Marea Britanie, majoritatea esteuropenilor, Grecia etc. O categorie în care toată lumea este mai dispusă, după războiul din Georgia, la bune relații cu Rusia. Vesticii, după ce s-au convins că extinderea NATO și UE către est s-a cam oprit, esticii, și ei mai supli, mai cooperanți: Ungaria, statele baltice, chiar Polonia.
La Fundația Europeană Nicolae Titulescu, unde a vorbit despre politica externă a țării sale, distinsul diplomat rus, care a fost și șeful Direcției Arhive din MAE de la Moscova, a lăsat să se înțeleagă care sunt principalele impedimente în calea bunelor relații romåno-ruse: proiectatul scut spațial în Europa și evoluția viitoare a R. Moldova. Moscova dorește un singur sistem antirachetă, cu o „organizare sectorială“, președintele Romåniei afirma, imediat după summitul NATO de la Lisabona, „fiecare cu sistemele lui de securitate“, după care „abordare graduală a cooperării între NATO și Federația Rusă“. Adică, întărea el, „putem coopera“.
Cåt privește celălalt punct, ambasadorul Ciurilin a spus că nu e vorba de „a împiedica R. Moldova să adere la UE“, dar „o problemă reală există“, Chișinăul „fiind încă membru al CSI“ („încă“, a spus domnul ambasador). Iar Romånia sprijină și oficial aspirația europeană a R. Moldova.
Cum ar putea fi relansate relațiile București-Moscova? Ambasadorul rus a enunțat ca posibilități de cooperare concretă știința, cercetarea și energia. Și a vorbit de „semnale“. Cu cåteva zile înainte, și șeful diplomației romånești spunea că MAE lucrează „la cåteva gesturi simbolice care să crească încrederea“. Și iată că reprezentantul Federației Ruse i-a dat un răspuns, chiar dacă indirect: „Aș dori ca realizarea acestor semnale în practică să se facă nu prin acțiuni și gesturi simbolice, ci prin chestiuni practice“.
Suntem, așadar, într-o fază a semnalelor, a gesturilor simbolice, în relațiile bilaterale cu Rusia. Cine va face pasul următor? Oricum, se pare că, deocamdată, niciuna dintre cele două părți nu are de gånd să ia taurul de coarne. La componența politică, cea decisivă, a acestor relații, nu se referă nimeni. Or, relații profunde, de încredere, cu un stat, mai ales cånd acesta e Rusia, nu prea poți avea dacă nu e clarificat politicul. Corneliu Vlad
