În decembrie 2011, Vasile Astărăstoae,pe atunci președintele Colegiului Medicilor, era trimis în judecată de procurorii DNA pentru patru infracțiuni pedepsite cu ani grei de închisoare (abuz în serviciu, tentativă de fraudare a fondurilor europene și conflict de interese), proces ce se află pe rolul Tribunalului Suceava după strămutare. Astărăstoae este deja condamnat definitiv la un an cu suspendare pentru că s-a angajat pe sine într-un proiect european. În dosarul ce se judecă la Tribunalul Suceava, Astărăstoae este acuzat că a atestat în mod nereal că proiectul de e-learning a fost finalizat și că i-a angajat la IML Iași pe fiică-sa și pe doi subalterni ai săi de la UMF, toți trei judecați și ei acum pentru complicitatea la conflict de interese.
Avocații celor 13 inculpați sunt disperați de severitatea cu care judecă dosarul, magistratul sucevean Mihaela Bivol.
Pentru termenul ce a avut loc săptămâna aceasta, judecătoarea a dispus aducerea cu mascații a unei martore, Anne Marie Orosan, PS Account Manager Microsoft Romania care nu se prezentase la termenul trecut.
Avocata unuia dintre inculpați, Ana Maria Dediu, din Baroul București, a fost scoasă cu forța din sală de jandarmi la ordinul judecătoarei, după ce a contestat modul în care se consemnau declarațiile martorei.
Jurnaliștii de la Agorapress.ro au consemnat dialogul dintre judecătoare și avocați:
“Doamna judecator, am de facut o obiectie: instanta nu consemneaza in mod corect ceea ce spune martorul”. Presedintele completului a raspuns: “Asa este doamna avocat, nu consemnez niciodata nimic. Sunteti multumita?! Luati loc”. “Corect este sa consemnati ceea ce spune martorul, nu ceea ce intelegeti dumneavoastra”, a replicat avocata. “Daca ma impiedicati sa-mi exercit treaba, va dau afara. Doamna grefier, chemati jandarmul”, a raspuns judecatoarea Mihaela Bivol. “Nu ma puteti da afara din sala. Vreau doar sa se consemneze ce spune martora. Atat si nimic mai mult! Asa este corect”, a spus avocata. “Eu nu va mai dau nicio explicatie! Afara! Eu nu pot fi impiedicata ca judecator sa administrez probele! Atentie! Este si infractiune”, a ridicat vocea judecatoarea.
Moment in care a intervenit inca o avocata: “Este absurd ceea ce faceti. Dumneavoastra nu aveti o conduita procedurala corecta. Ati adresat zece întrebări martorei şi nu ati consemnat răspunsurile. Mai mult, ati pus de mai multe ori aceeaşi întrebare, urmărind să obţineti un anume răspuns. Deşi martora a răspuns la fiecare întrebare pe care i-ati repetat-o, ati spus de fiecare dată că nu ati înţeles răspunsul”, i-a atras atentia avocata Angelica Enache.
Avocații au reclamat-o pe judecătoare la CSM pentru că, susțin aceștia, judecătoarea urmărește cu consecvență rechizitoriul „adresând în mod obsesiv aceleași întrebări unui martor sau, după caz, inculpat, până la momentul în care obține răspunsul dorit, consemnarea declarației fiind realizată doar la acel moment. În contrapartidă, întrebările adresate de către apărătorii inculpaților sunt respinse în mod repetat ca fiind inutile, fără a se da posibilitatea autorilor acestora să expună teza probatorie ce stă la baza formulării respectivelor întrebări. În egală măsură, președintele de complet respinge de plano orice întrebări menite a conduce la verificarea credibilității martorilor, în măsura în care depoziția acestora se conformează ipotezelor descrise în rechizitoriu, deși posibilitatea de a formula astfel de întrebări este recunoscută în mod expres de către Codul de procedură penală”.
Un alt a vocat susține că “Instanța de judecată a manifestat o atitudine nedemnă față de avocații care asigurau asistența juridică și clienții acestora, ridicând repetat tonul vocii (uneori țipând în sala de judecată), ignorând cererile formulate, amendându-i nejustificat, neacordându-le cuvântul pe observațiile contestate în exercitarea dreptului la apărare. Instanța de judecată nu a permis să se pună în mod nemijlocit întrebări martorului, ci după ce au fost formulate astfel de întrebări de către inculpați, prin apărătorii lor, s-a invocat că acestea trebuie mai întâi înțelese de către președintele completului de judecată și mai apoi adresate martorului, iar după ce a fost lăsat martorul să răspundă, întrebările ori au fost respinse ca inutile soluționării cauzei, ori au fost răstălmăcite în sensul dorit, fiind anticipat astfel un eventual răspuns. Consemnarea declarației martorului s-a realizat doar după consultarea <<notițelor>> președintelui completului de judecată care a dictat grefierului propriile fraze, asistat de martorul care a aprobat “în tăcere” ceea ce s-a consemnat.”
Avocații se plâng că judecătoarea a stabilit „termene de judecată la un interval foarte scurt, cuprins între 3 zile și 7 zile, în condițiile în care inculpații, martorii și avocații domiciliază în raza teritorială a altor orașe decât cel al instanței de judecată (Suceava), după caz în București, Iași, Ploiești (în nicio altă cauză penală repartizată aceluiași magistrat nu au fost stabilite astfel termenele de judecată), doamna magistrat Bivol Mihaela a dispus ca ședințele de judecată să se desfășoare pe parcursul a 12 ore, respingând toate solicitările avocaților privind alocarea, stabilirea unei perioade rezonabile de interogare a martorilor care vin de la 500 km distanță și care sunt obligați să staționeze în incinta instanței, având parte de un tratament degradant (participanții la acest proces penal sunt singurele persoane din incinta Tribunalului Suceava, după ora 14.00, în nicio altă cauză penală nefiind ședințe de judecată desfășurate într-un interval de timp asemănător), doamna magistrat Bivol Mihaela a adoptat o atitudine răzbunătoare față de avocații care formulează cereri, memorii și obiecțiuni referitoare la încălcarea normelor de procedură penală și a dreptului la apărare, concretizând această atitudine, ce a depășit limitele unei dispute juridice, prin aplicarea a nenumărate amenzi tuturor colegilor avocați, pentru motive hilare precum: ”nu ati luat loc în bancă când v-a solicitat instanța amenda 5000 lei” și altele. De asemenea, doamna magistrat refuză în mod constant să consemneze întocmai afirmațiile martorilor audiați, iar întrebările care sunt adresate de către aceasta nu se regăsesc în cuprinsul declarațiilor, contrar prevederilor art. 110, art. 122 alin. 2 Cpp, totodată, refuză să remită părților din dosar înregistrările audio ale ședințelor de judecată, deși părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor.
În scopul intimidării inculpaților, martorilor și a avocaților, la ultimul termen de judecată ce a avut loc în urmă cu câteva zile, doamna judecător Bivol Mihaela ne-a adus la cunoștință faptul că întreaga ședință de judecată va fi înregistrata video, această dispoziție nefiind pusă în discuția părților, nefiind motivată în fapt și în drept, ci doar comunicată.
Astfel, toți participanții la proces, cu excepția d-nei magistrat Bivol Mihaela, au fost filmați și înregistrati video în intervalul orar 10.00-22.00, inclusiv în perioada de timp în care ședința a fost suspendată”.
