– Desi exista dosare, anchete, documente care arata evaziuni de multe milioane de dolari, la Giurgiu, mai presus de toate, exista mister. De ce se incearca musamalizarea acestor afaceri?
– De-a lungul timpului, s-au publicat numeroase anchete despre banii care provin din aceste -afaceri-. S-au facut supozitii despre cine ii protejeaza pe capii Vamii Giurgiu, cine le -tine spatele-. Unde duc tentaculele caracatitei?
– La Parchetul General, exista un amplu dosar al Vamii Giurgiu. Dar el stagneaza sau e deja ingropat. Cand si din dispozitia cui acest dosar va fi finalizat?
Vama Giurgiu este invaluita in mister. Exista dosare, exista anchete, exista documente care arata evaziuni de multe milioane de dolari, dar, mai presus de toate, exista mister. Un mister pe care nici numeroasele dezvaluiri din presa centrala si locala, nici organele abilitate care au initiat zeci de anchete, finalizate sau nu in complexe dosare, nu au reusit sa-l dezlege. Totul se pierde pe drum. Din dispozitia cui, sub protectia cui, din ce cauze sau cu ce scop nu se stie. Cert este ca tentaculele caracatitei din Vama Giurgiu sunt foarte lungi si foarte incalcite. Caracatita este deja batrana si hidoasa.
Sub semnul acestui mister care invaluie un intreg sistem s-a infiintat Regionala Vamala Giurgiu. Urmeaza numirea subinginerului Ilie Carcei in functia de director al acestei noi structuri, numirile in lant facute in cadrul acestei regionale pe principiul clientelismului, si nu in conformitate cu regulile sistemului vamal, afaceri de sute de milioane de dolari facute de proaspatul -SRL-. Unde se duce o parte din acesti bani? Pentru ca, se stie, o mare parte din bani este in -buzunarele- capilor vamii: vile somptuoase, masini luxoase, concedii hollywoodiene. Dar restul? Cine este, de fapt, -imparatia-?
Presa locala si centrala a scris, pe baza de documente, despre contrabanda cu tigari, alcool, cafea, produse petroliere, care se face in Vama Giurgiu. De-a lungul timpului, s-au publicat numeroase anchete despre banii care provin din aceste -afaceri-, bani care, de fapt, apartin statului, dar care merg in alte directii. S-au facut numeroase supozitii despre cine ii protejeaza pe capii Vamii Giurgiu, cine le -tine spatele-, dar adevarul nu se stie. Exista, oare, posibilitatea ca acesti mafioti sa fie de capul lor? Sau sa existe, oare, -Cupola- care ii protejeaza? Poate nu vom afla niciodata cine se afla in spatele -misterului din Vama Giurgiu, dar putem sa ne putem intrebari.
De ce se incearca musamalizarea acestor -afaceri-?
De ce toate dosarele incepute s-au pierdut pe drum?
De ce, in afara de cativa -tapi ispasitori-, care au platit, desi nu erau poate cei mai vinovati, pentru restul celor implicati exista alte -legi-?
Cate milioane de dolari fac legea in Vama Giurgiu?
Unde duc tentaculele caracatitei?
Cu inceput, dar fara sfarsit…
Povestea incepe in iunie 1998, cand Ilie COarcei este numit sef al Regionalei Vamale Giurgiu. De la venirea sa in aceasta functie, Carcei isi anagajeaza prietenii si cunostintele, fostii colegi de scoala si sotiile lor, formand un grup compact care se protejeaza reciproc. Seful Vamii Giurgiu pare imaculat ca lacrima pana cand, in 6 noiembrie 1998, unul dintre vamesii giurgiuveni, Nelu Bucur, este prins in flagrant luand mita. Acesta declara ca a fost fortat sa ia mita, pentru ca trebuia sa cotizeze la conducerea Regionalei. In acest moment, Carcei devine -patat-, dar scandalul e abia la inceput. Urmeaza alte si alte declaratii care il incrimineaza pe seful vamii. Anchete, dosare, dar Carcei ramane -neclintit-. Bine infipt in scaunul de sef, isi pregateste strategiile -afacerilor- grele. Alcoolul, cafeaua si tigarile sunt recunoscute ca vicii. Pentru Carcei, acestea sunt -fabrica de bani-. Din contrabanda cu aceste produse, Carcei si-a tras de la bugetul statului bani pentru cateva vieti. Pe langa el, vamesii -credinciosi- au fost si ei -recompensati-. -Imparatia- a fost, se pare, si ea satisfacuta, din moment ce afacerile au continuat si continua inca, fara ca cineva sa ia atitudine. O atitudine care sa puna capat acestei mafii, si nu cateva demisii sau demiteri care nu fac altceva decat sa sfideze.
De la primul scandal izbucnit in Vama Giurgiu, au existat zeci de anchete si dosare: anchetatori si procurori s-au pierdut pe drum, dosarele au fost preluate, completate si apoi uitate. Sau, pur si simplu, musamalizate. Carcei si clica lui isi vad de treaba lor, fara a fi incomodati de niste aspecte minore, precum existenta unor dosare penale. Mai mult decat atat, afacerile par sa fie din ce in ce mai prospere. -Tunurile- sunt din ce in ce mai rasunatoare: sute de cisterne de alcool scapa de taxe vamale (scandalul celor 170 cisterne), vagoane intregi cu tigari se pierd pe drum (scandalul celor 40 vagoane de tigari care erau in tranzit spre Republica Moldova, dar care nu au ajuns niciodata la destinatie sau afacerea -Viceroy- – pentru 400 de baxuri in valoare de circa trei miliarde de lei nu s-au platit taxe vamale).
Dosarele privind aceste afaceri exista pe undeva, dar nimanui nu-i pasa de ele. Or, directivele sunt in asa fel ca nimanui sa nu-i pese. Pentru ca stim ca, in momentul de fata, la Parchetul General exista un amplu dosar al Vamii Giurgiu, dosar alcatuit cu concursul mai multor procurori bine intentionati, al serviciilor secrete, Politiei sau al altor organe abilitate. Dar, el stagneaza. Sau e deja ingropat? De obicei, dosarele sunt facute pentru a fi solutionate, nu pentru a sta intr-un fiset. Cand si din dispozitia cui acest dosar va fi finalizat? Se pare ca mai avem de asteptat. A existat un inceput, dar nu se stie unde este sfarsitul. Pana atunci, misterul continua sa invaluie Vama Giurgiu. Sau poate intregul sistem.
