Privatizarea sistemului national de plati, prin infiintarea societatii TransFonD, care va prelua de la BNR toate operatiunile de decontari, a fost conceputa gresit inca de la inceput, ne-a declarat presedintele Eximbank, dna Mariana Diaconescu, cea care a coordonat pana nu de mult departamentul de decontari si plati din BNR. Din noua societate, Banca Nationala nu va mai detine decat 33,3%, participand cu 22,5 miliarde de lei la capital. Restul de 66,6% din actiuni urmeaza sa fie impartit intre 27 de banci comerciale si CEC, aportul fiecarei banci fiind de 1,6 miliarde de lei.
-Asa cum a fost conceput pana acum, TransFonD ar fi o institutie unica in plan international. Desigur, in tarile dezvoltate, sistemele de plati pot fi gestionate si prin intermediul unor institutii care nu sunt in coordonarea directa a bancilor centrale. In acest moment insa, regula generala pe plan international este ca sistemele de plati care deruleaza valori mari, care desfasoara activitatea de decontari pentru platile interbancare sau cele pe care se sprijina decontarile pentru pietele de capital sa fie coordonate de catre bancile centrale-, explica dna Mariana Diaconescu. In opinia sa, singurele care pot iesi de sub tutela Bancii Nationale in acest moment sunt Casele de compensatii, pentru celelalte sisteme riscul fiind mult prea mare. Se pare ca in privinta Trezoreriei Statului se va renunta la -privatizare-, dupa ce reprezentantii acesteia au avertizat ca bancile actionare la TransFonD vor cunoaste in orice moment nevoia de bani a Trezoreriei, putand controla, in consecinta, costul imprumuturilor statului.
Necesitatea pastrarii controlului sistemelor mari de plati de catre BNR este justificata de presedintele Eximbank prin nevoia evitarii riscului de decontare. -Este riscul ca o banca sa nu dispuna la un moment dat in contul sau curent deschis la banca centrala de suficiente fonduri pentru a face transferuri catre alte banci. Moment in care ea poate pune in pericol si decontarile bancilor partenere. Neprimindu-si la timp fondurile respective, acestea nu pot face transferuri catre alte institutii bancare, fiind posibila, astfel, aparitia unui risc sistemic. Adica un moment in care toate bancile sa fie practic blocate si sa nu mai poata face decontari. Acest risc este unul dintre cele mai grave riscuri care pot aparea in activitatea bancara. De aceea, de regula, bancile centrale isi pastreaza coordonarea unor astfel de sisteme. In cazul concret al TransFonD, nu aceasta este situatia, BNR nedetinand decat 33,33% din capitalul societatii si neavand posibilitatea de a-si exprima opinii referitoare la blocarea unor astfel de situatii-, precizeaza dna Mariana Diaconescu. Potrivit afirmatiilor sale, modernizarea sistemului actual de plati este absolut necesara, insa trebuie facuta intr-un mod corespunzator.
De altfel, initiativa electronizarii sistemului de plati a plecat de la Banca Nationala. In 1995, au fost puse in functiune Casele de compensatii, acesta fiind primul pas in proiectul de modernizare a sistemului. Cea de-a doua etapa trebuia sa fie electronizarea sistemului de plati. Pentru acest proiect, Banca Nationala a apelat la sprijinul financiar al Uniunii Europene, obtinand alocarea a zece milioane de euro in cadrul memorandumului Phare 2000. -Electronizarea sistemului de plati este o cerinta de prima urgenta, dar acest lucru nu trebuie facut oricum, ci in asa fel incat situatia sistemului de plati, in intregul sistem bancar, sa nu devina un potential risc-, conchide presedintele Eximbank, Mariana Diaconescu. Vizavi de infiintarea societatii TransFonD exista nemultumiri chiar si din partea bancilor ce vor deveni actionari majoritari. Acestora le-a fost impusa, pentru o anumita perioada, preluarea intregului personal al Departamentului de decontari si plati din BNR, format din circa 1.400 de persoane, in conditiile in care pentru functionarea unui sistem informatic modern nu sunt necesari mai mult de 100 de angajati.
