Cea mai importanta sarbatoare crestina a primaverii ii gaseste anul acesta pe romani mai putin dispusi sa tina post. Astfel, 20,3% nu tin post deloc, 22,8% postesc in fiecare miercuri si vineri si aproximativ un sfert se conformeaza ritualului numai in Saptamana Patimilor. Numai 18,4% dintre intervievati au declarat ca tin Postul Pastelui pe toata perioada. Motivul refuzului acestei abstinente temporare nu rezida in indepartarea de cele sfinte, ci in imposibilitatea unei alimentatii normale in perioada dintre posturi. In ultimii ani, 60,7% au avut – de Pasti – o masa cu nimic diferita fata de altele. Doar 23% dintre subiecti au afirmat ca masa lor a fost mai imbelsugata atunci. In schimb, pentru 16,2% dintre cei chestionati, adevarul este la fel de crud si in ziua de Pasti; masa lor va ramane la fel de saracacioasa ca intotdeauna… Neincrederea romanului in ceea ce priveste situatia materiala nu poate fi topita de speranta si increderea primordiale, reprezentate de salutul -Christos a-nviat!-. Astfel, 62% nu cred ca familiile lor vor avea, la masa de Pasti, bucate deosebite fata de anii precedenti. Doar 15% spera ca vor avea un dejun traditional mai imbelsugat. Tot cam 15% sunt siguri ca vor avea bucate mai sarace in acest an. Dar 5,1% dintre romani sunt foarte tristi, pentru ca vor avea mult mai putin de oferit familiei in Duminica Sfanta… Pe langa atata deziluzie, procentajul de 1% – al celor care sunt siguri de belsugul primului dejun de dupa Inviere – trece practic neobservat. Alimentele traditionale cele mai costisitoare – carnea de miel, ouale, cozonacul – nu vor lipsi de pe masa romanului. Cantitatile vor fi indestulatoare? Oricum, mielul si ouale rosii sunt simbolul mesei de Pasti pentru 20% dintre romani, cozonacul nu va lipsi de pe masa a 12,8%, drobul – la 6,5%. Carnea de pasare sau vita sunt preparatele alternative pentru doar 2,9% si – respectiv – 3,6% dintre cei intrebati. Sarmalele, desi preparat traditional al Craciunului, castiga teren pe an ce trece, fiind preferate in momentul de fata de 7,7% dintre cei intervievati, devansate la foarte mica distanta de friptura de miel (8,3%). Din pacate, componenta spirituala a mesei traditionale din Duminica Sfanta, pasca, este recunoscuta de doar 3,9% dintre romani. Faptul ca restul alimentelor traditionale primeaza ne duce cu gandul ca dejunul sfant s-a transformat intr-un simplu prilej de reintalnire a rudelor si prietenilor, intr-o ocazie de chefui la -adapostul- unui eveniment care si-a cam pierdut semnificatia de acum 2.000 de ani…
Dupa procentajele precedente, s-ar putea spune despre credinta romanului ca sta mult mai mult in suflet decat in manifestari. Parca pentru a contrazice aceasta aparenta regula, jumatate dintre cei chestionati stiu sigur ca vor merge la biserica in noaptea de Inviere, pentru a asista la slujba. 32,6% se vor intoarce acasa cu lumina. Credinta pentru o noapte sau deliciul unei plimbari nocturne?
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane