Greva din transportul public iesean a degenerat intr-o confruntare intre 1.000 de angajati si restul orasului. Lista de revendicari a sindicatului este halucinanta. Se cer subventii de 50% din cheltuielile materiale, eliminarea firmelor de maxi-taxi, achitarea de la bugetul local a tuturor datoriilor RATC catre furnizori si bugetul de stat si, in primul rand, demiterea directorului Petru Garlea. Grevistii mai spun ca nu vor iesi la lucru decat dupa ce primarul le va cere scuze. Faptul ca nu se asigura o treime din activitate, conform legii, a devenit o banalitate.
Sindicalistii cer bani de la buget dupa ce, in aceasta iarna, au cerut demiterea contabilului-sef a RATC. Liderul de sindicat Vasile Sandu s-a suparat ca Livia Rusu, contabilul-sef, n-a vrut sa mai deconteze abonamentele la telefoanele mobile, scandalul izbucnind dupa ce i-a fost refuzata si decontarea unei excursii in Delta Dunarii. Petru Garlea, cel mai de treaba manager din Iasi cand vine vorba de relatiile cu sindicatul, a acceptat sa o sacrifice pe Livia Rusu, retrogradata pe un post de simplu economist. Garlea a recunoscut ca, daca ar fi dupa dansul, contabilul-sef n-ar fi trebuit demis, insa n-a avut ce face. -Acolo, sindicatul conduce, nu directorul-, este declaratia din urma cu o luna a primarului Constantin Simirad, in plina sedinta a Consiliului Local.
Miza luptei de la RATC este obtinerea de subventii, la cheltuielile materiale, de la bugetul local. Salariatii regiei vor ca, luna de luna, bugetul local sa suporte 50% din cheltuielile materiale, si pentru asta sunt hotarati sa faca totul.
-Sunt de acord sa alocam lunar in jur de 1,5 miliarde de lei in contul subventiilor, insa numai in functie de vanzarile de bilete si abonamente-, a spus Simirad. Primarul a fost de acord ca si activitatea firmelor de maxi-taxi sa fie reglementata pentru totdeauna. Firmele sa primeasca, prin licitatie, trasee exacte si sa fie verificate la sange. Pe termen scurt, Simirad i-a mai cerut directorului Petru Garlea sa se dea peste cap si sa reduca costurile regiei cu 10%.
O alta initiativa ar fi concesionarea autobuzelor si a unor trasee soferilor RATC. -Le dau masinile sa le gospodareasca, sa-si castige painea. Le impun un traseu exact si un orar. Vom incerca experimental pe o linie sa vedem daca ideea functioneaza-, a spus Constantin Simirad.
In ciuda concesiilor importante, sindicalistii nu au vrut sa reia lucrul. Acum, chiar daca au obtinut mai mult decat sperau la un moment dat, ei sustin ca nu renunta la greva pana ce nu este inlocuit din functia de director Petru Garlea.
-Ce au cu noi? Am abonament RATC si sunt obligat sa merg cu taxiul. Daca trebuie sa asigure o treime din activitate, de ce nu trimit tramvaiele la strada dimineata la 7.00 si dupa-amiaza la 16.00, ca sa putem sa circulam si noi normal?-, intreaba furios un cetatean. Cele mai multe artere sunt zilnic supraaglomerate, traficul de masini desfasurandu-se extrem de greu. In intersectiile importante, la orele de varf, se formeaza cozi imense, de sute de metri.
Privita din unghiul strict al literei de lege, greva soferilor RATC este ilegala. In primul rand, chiar si spontana si nerevendicata de sindicat, greva trebuia anuntata conducerii regiei si a administratiei locale. Caracterul ilegal al grevei a fost intarit de faptul ca salariatii regiei nu au mai asigurat nici macar o treime din transportul calatorilor, asa cum sunt obligati de lege.
