In mod paradoxal, intreprinderile romanesti au avut mai mult de castigat decat de pierdut in urma cresterii inflatiei in ultimii ani. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Bancii Nationale si presedinte al Centrului Roman de Politici Economice. Astfel, arata autorul lucrarii, daca sectorul monetar s-a chinuit sa reduca inflatia prin mijloace specifice, iar sectorul public a urmarit acelasi obiectiv, fara a avea, insa, rezultate spectaculoase, datorita ineficientei in reducerea arieratelor, sectorul real a profitat cel mai mult de pe urma inflatiei. Aceasta deoarece firmele au beneficiat de resurse suplimentare din erodarea la inflatie a obligatiilor fiscale si bancare. Cu alte cuvinte, datoriile intreprinderilor catre stat, banci sau catre alte companii s-au micsorat, in timp, in termeni reali, datorita efectului inflatiei. Dintr-o astfel de evolutie creditorii au, de obicei, de pierdut, iar debitorii de castigat.
Desi o mare parte din intreprinderile romanesti au inregistrat pierderi si au acumulat arierate, din analiza bilanturilor contabile rezulta un profit brut mult mai mare decat cel de operare atunci cand se realizeaza corelarea cu inflatia. In 1998, spre exemplu, arata Lucian Croitoru, profitul net agregat al firmelor reprezenta numai 1,4% din totalul veniturilor pe bilanturi, dar ajungea la 5,5% atunci cand se corela cu inflatia. -In aceste conditii, se poate spune ca unele segmente ale vietii economice au inflatia ca prieten-, considera presedintele Centrului Roman de Politici Economice. Potrivit afirmatiilor sale, intreprinderile romanesti au reusit sa-si finanteze pierderile prin doua modalitati. O data, pe partea de active, finantarea s-a facut prin reducerea in termeni reali a stocurilor si a creditului comercial acordat altor intreprinderi. In acelasi timp, pe partea de obligatii, creditul comercial primit de firme s-a redus in 1997, la fel ca si creditul bancar si arieratele la buget, insa aceasta tendinta s-a inversat din 1998. Pana in 1995, bancile si statul erau mult mai dispuse sa finanteze intreprinderile cu pierderi, dupa care situatia a inceput sa se mai imbunatateasca. -Creditul primit de intreprinderi a scazut dramatic, insa sectorul bancar nu a fost la fel de dur cu debitorii cum a fost sectorul intreprinderilor-, arata Lucian Croitoru. Potrivit afirmatiilor sale, obligatiile fiscale neplatite la timp au crescut cu 11,6% in cazul intreprinderilor, intarzierile la plata fiind in avantajul firmelor respective datorita erodarii lor cu inflatia. De altfel, si costurile totale de operate ajustate cu inflatia au fost mult mai mici decat cele neajustate cu inflatia. Astfel, datorita inflatiei, intreprinderile castiga din nou, reusind sa-si reduca costurile.
Deoarece inflatia mai mult ajuta intreprinderile, eforturile de dezinflatie facute prin politicile economice nu au numai aliati, precizeaza consilierul guvernatorului BNR. La inceputul anilor ?ò90, subventiile explicite de la bugetul de stat ajungeau la 9% din PIB, insa arieratele erau aproape inexistente, deoarece notiunea de credit comercial era inexistenta. In momentul de fata, subventiile explicite de la buget nu mai reprezinta decat 2% din PIB, insa arieratele au crescut la 7% din PIB, suma celor doua componente fiind tot 9%. -Rezulta ca sectorul intreprinderilor are inca nevoie de subventii din alta parte. Daca acestea nu vin de la buget, se regasesc in arierate-, explica Lucian Croitoru. Solutiile sale, pentru reducerea arieratelor si inflatiei, sunt: schimbarea structurii stimulilor din economie, imbunatatirea Legii falimentului, astfel incat sa permita iesirea mai usoara din piata a intreprinderilor falimentare si crearea unei institutii pentru recuperarea creantelor bugetare. -In momentul de fata, Ministerul Finantelor nu se poate lua la tranta cu fiecare debitor in parte care datoreaza bani statului. O astfel de institutie este insa greu de adoptat, deoarece ar avea efecte nedorite asupra fortei de munca-, adauga Lucian Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR considera ca tinta de 25% stabilita de Guvernul actual pentru inflatia pe 2001 poate fi respectata numai daca programul economic de care aceasta tinta depinde va fi respectat in totalitate. -Fiecare abdicare de la acest program, datorita presiunilor pentru cresterea cheltuielilor bugetare, va avea consecinte asupra inflatiei-, avertizeaza Lucian Croitoru. In opinia sa, costul finantarilor interne este foarte ridicat in momentul de fata, statul platind dobanzi cu mult peste rata inflatiei la titlurile de stat. -Ca la orice imprumut, si in imprumuturile statului exista o prima de risc. Cand nu esti crezut, dobanzile sunt mari, ceea ce inseamna ca exista indoieli din partea creditorilor-, conchide consilierul guvernatorului BNR.
