Am sesizat că există o mare efervescență de afirmații în legătură cu încasările bugetare din trimestrul I al anului 2016, care, fie demonizează activitatea ANAF, fie ovaționează nejustificat ‘moștenirea’ Ponta. Din păcate, chiar dacă cei care comentează execuția bugetară pe primul trimestru au suficientă experiență în domeniul fiscal-bugetar, niciunul nu a demonstrat suficientă obiectivitate în a prezenta adevărul despre cifrele bugetare, ducând în derizoriu și într-un discurs politicianist o discuție cât se poate de serioasă.
Așadar, după primele trei luni de la implementarea noului Cod fiscal, nivelul încasărilor este pozitiv pentru principalele categorii de venituri bugetare. De exemplu, încasările din TVA sunt mai mari cu 1 miliard de lei față de prevederile bugetare, veniturile din impozitul pe profit au și ele un avans de 600 milioane lei față de ceea ce s-a prognozat pentru această perioadă, iar impozitul pe profit are și el o evoluție pozitivă, depășind cu 200 milioane lei prognozele. Acest lucru confirmă faptul că ANAF continuă să acționeze în mod eficient, chiar dacă la începutul acestui an a fost înlocuită conducerea acestei instituții. Este păcat că fostul președinte al ANAF folosește instituția pe care a condus-o pentru răfuielile politice personale, susținând că încasările bugetare sunt dezastruoase. Nu cred că este onest că domnia sa lovește în foștii colegi care își continuă munca în mod eficient.
Discutând tot despre componenta venituri, nu putem trece cu vederea faptul că, cea mai utilă resursă bugetară, fondurile europene nerambursabile, se află foarte departe de obiectivul asumat prin Legea bugetului de stat, putând vorbi numai după primul trimestru al anului despre nerealizări de 1,9 miliarde lei, fonduri care erau așteptate de la Uniune în primul trimestru dar care nu au fost încă atrase.
Aspectele favorabile din zona creșterii încasărilor bugetare sunt, din păcate, umbrite de execuția bugetară timidă în zona investițiilor. Cauza principală a acestei stări de fapt o reprezintă vidul total de proiecte pe care l-a lăsat în urmă Guvernul Ponta, vid care se va reflecta, din păcate, și în lunile următoare. Românii ar trebui să înțeleagă că lipsa de proiecte în domeniul investițiilor înseamnă mai puține locuri de muncă bine plătite în sectorul privat și riscul unei creșteri economice bazate exclusiv pe consum, alimentat într-o proporție semnificativă din importuri.
Pentru acest motiv, avem toată speranța că Guvernul Cioloș va urgenta demararea procesului investițional în sectorul public, fie că vorbim despre infrastructura mare, fie că vorbim despre investiții stimulative pentru mediul de afaceri.
Guvernul Cioloș trebuie să pună capăt politicii păguboase pe care a moștenit-o de la Guvernul Ponta, care constă în înregistrarea de excedente bugetare pe seama sacrificării investițiilor. Cu totul altfel ar fi arătat încasările la buget și creșterea economică potențială din România, dacă în primul trimestru al anului Guvernul ar fi alocat și cheltuit sumele cu destinația de investiții prevăzute în buget, pentru această perioadă.
Analiză realizată de fostul ministru de Finanțe Gheorghe IALOMIȚIANU, declarat în anul 2011 de prestigioasa publicaţie „The Banker”, ministrul de Finanţe al anului în Europa.
