Intreaga lume se da peste cap pentru diminuarea iminentei -imbatraniri demografice-. Autoritatile romane, care par ca nu au astfel de preocupari, nu si-au facut nici un plan in aceasta directie. Cresterea mortalitatii si, implicit, scaderea sperantei de viata, imposibil de redresat cu bani putini, sunt semnale clare ca viitorul tarii sta sub semnul fatalitatii.
Mai putini cu 700.000
-Populatia Romaniei a scazut, in ultimul deceniu, cu 700.000 de persoane, urmare a dinamicii demografice negative, precum si a emigrarii, iar speranta de viata este cea mai scazuta din Europa. Starea de sanatate a populatiei, rezulta din statisticile oficiale, este <sumbra>, iar mortalitatea a crescut de la 10,7 decese la mia de locuitori in 1989, la 12,4 la mie in 1997, scazand la 11,2 la mie in primul trimestru al anului 2000. Cu acesti indicatori, Romania ocupa locul intai in Europa in privinta deceselor-, a declarat Daniela Bartos, ministrul sanatatii.
Ca urmare, structura pe grupe de varsta a populatiei s-a modificat, scazand foarte mult cea tanara (0-14 ani) si crescand populatia varstnica (60 de ani si peste), cu grave probleme social-economice si de sanatate.
Incapacitatea de munca
Mortalitatea infantila a scazut grav in ultimii zece ani (26,9 decese sub un an la 1.000 de nascuti vii in anul 1989 si 17,9 la mie in primul trimestru al anului 2000), Romania fiind tara cu cea mai mare mortalitate infantila din Europa, dupa Albania.
Mortalitatea materna este, de asemenea, in scadere, ca urmare a liberalizarii avortului la cerere (1,70 decese materne la 1.000 de nascuti vii in anul 1989 si 0,34 la 1.000 de nascuti vii in 2000), insuficient, caci suntem inca tara cu cea mai mare mortalitate materna din Europa.
Cauzele cele mai importante de deces sunt aceleasi, in ultimii zece ani: bolile aparatului circulator, cu indicii cei mai mari in Europa si in crestere; tumori maligne – valori sub media europeana (datorita si lipsei unei depistari sistematice): bolile aparatului respirator – cei mai mici indici de mortalitate in Europa. Urmeaza mortalitatea prin bolile aparatului digestiv si traumatisme – la nivel mediu pe plan european, dar in crestere importanta prin hepatite cronice si ciroza hepatica.
-Sintetizand, speranta de viata la nastere este, in Romania, la cel mai mic nivel in cadrul tarilor europene-, a afirmat Daniela Bartos.
Daca boli precum difteria, bruceloza, febra Q, rabia sau poliomielita aproape au disparut, iar morbiditatea prin hepatita B, tuse convulsiva si varicela a inregistrat o scadere accentuata, exista afectiuni care se mentin la cele mai inalte cote din Europa, respectiv tuberculoza, sifilisul, trichineloza, angina, bolile diareice, dizenteria, gripa, hepatita virala si toxiinfectiile alimentare.
Incapacitatea temporara de munca a fost in crestere, in special cea cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si de bolile sistemului osteo-articular sau ale aparatului circulator. Cele mai multe certificate medicale au fost inregistrate in industria carbunelui, textila, a pielariei, blanariei si incaltamintei, exploatarii si prelucrarii lemnului, precum si in industria metalurgiei neferoase, inregistrandu-se in aceste cazuri, anual, 950-1.470 de zile de concediu de boala la 100 de salariati, in raport cu media de 900 de zile.
Doi copii pentru fiecare femeie
Romania a pierdut, in zece ani de tranzitie, aproape 700.000 de cetateni, ca urmare atat a valorilor negative ale sporului natural, cat si a soldului migratiei externe. Stoparea declinului demografic este posibila, in opinia specialistilor, prin redresarea fertilitatii. Alternativa imigratiei pentru acoperirea unui presupus deficit de forta de munca nu este una potrivita Romaniei.
Daca indicatorii demografici (in special natalitatea, mortalitatea, fertilitatea) isi vor mentine valorile din 1998-1999, Romania risca sa ajunga in urmatorii 50 de ani o tara cu populatia Luxemburgului. Doar o fertilitate de minimum 2,1 copii la o femeie ar putea schimba radical evolutiile din anii *90. In prezent, Romania are o rata a fertilitatii totale (copii la o femeie) de 1,3, sub media Uniunii Europene – 1,5 copii/femeie. Analistii apreciaza ca atingerea mediei ar diminua deteriorarea, dar nu ar stopa declinul.
Este insa greu de crezut ca, in Romania, se va atinge in viitor un nivel al fertilitatii de 2,1, chiar daca ne aflam in fata singurei alternative de stopare durabila a declinului demografic. Astfel, avem de-a face cu o conditie minimala imposibil de respectat. Cu toate ca nivelul natalitatii rezultat dintr-o fertilitate de 2,1 nu s-ar schimba semnificativ, ar putea contribui la modificarea raportului dintre natalitate si mortalitate, rezultand o usoara crestere a populatiei dupa 2005.
Viitorul nu pare deloc unul bun. Previziunile mai optimiste se bizuie pe faptul ca, in primul deceniu al sec. XXI, populatia feminina de varsta 20-30 de ani va fi relativ numeroasa.
Scenarii de redresare
Procesul de imbatranire demografica este iminent. Aproape toate scenariile de redresare sunt construite pe ipoteza scaderii mortalitatii. Asadar, procesul de imbatranire se produce pe seama cresterii sperantei de viata. Exceptia o constituie scenariul -negru- in care scaderii puternice a natalitatii ii este asociata o crestere abrupta a mortalitatii.
In cazul nostru, factorii declinului demografic existau dinainte de *89 (mai ales factori de ordin cultural), dupa 1990 adaugandu-se altii, precum situatia economica si sociala. Totusi, scaderea populatiei in Romania nu are drept cauza saracia. Evolutiile de pe intreg mapamondul demonstreaza ca o tara cu cat este mai saraca, cu atat are o natalitate mai mare care depaseste rata mortalitatii, extrem de ridicata, de asemenea. Tendinta demografica din Romania are caracteristicile modelului european, zis -de tranzitie-, care se traduce printr-un proces de imbatranire greu de stavilit.
