Romania inregistreaza cel mai lent ritm in negocierile pentru integrarea europeana dintre toate tarile candidate, a aratat, ieri, directorul general al Institutului European din Romania, Nicolae Idu. Potrivit afirmatiilor sale, principala problema a tarii noastre in acest proces este capacitatea redusa de absorbtie a fondurilor comunitare, datorata incapacitatii unor functionari sau oameni de afaceri de a elabora proiecte viabile, dar si initiativelor parlamentare insuficiente pentru implementarea marilor proiecte.
Alaturi de Bulgaria, Romania mentine cea mai mare discrepanta fata de nivelul de dezvoltare din UE, se arata intr-un studiu realizat de Institutul European din Romania. Astfel, pentru a fi acceptate ca membre ale Uniunii, tarile candidate trebuie sa se apropie de un nivel al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor de cel putin 70% din media inregistrata la nivelul UE. In Romania, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumparare din UE este de numai 28%, comparativ cu 73% in Slovenia, 62% in Cehia, 53% in Ungaria, 49% in Slovacia sau 42% in Polonia. Mai rau decat noi nu stau decat bulgarii, unde puterea de cumparare este de numai 24% din cea a vest-europenilor. Studiul constata ca, in momentul de fata, numai patru tari din Europa Centrala au un nivel de dezvoltare apropiat de cel al Irlandei, Greciei, Portugaliei si Spaniei la momentul aderarii acestora, si anume Slovenia, Cehia, Ungaria si Polonia. Restul statelor candidate, printre care si Romania, se afla mult in urma.
Romania se situeaza printre codasi si in privinta indeplinirii criteriilor de aderare impuse statelor candidate, la Copenhaga. Astfel, criteriul politic este considerat ca fiind indeplinit de catre toate statele candidate, insa conditionat pentru Romania si Bulgaria. Existenta unei economii de piata functionale este indeplinita de Polonia, Ungaria, Estonia, Slovenia, Cehia si Letonia, nu insa si de Romania, Bulgaria, Lituania si Slovacia. Alaturi de aceleasi state, Romania nu are inca nici capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din UE. In privinta armonizarii legislative, inregistram rezultate mixte, dar stam mai bine decat Polonia si Cehia. Cat priveste capacitatea administrativa si judiciara, Romania este singura cu rezultate mai putin bune.
Pana acum, din cele 31 de capitole ale aquis-ului negociate cu statele candidate, Romania a deschis negocieri pentru numai noua capitole. Dintre acestea, sase au fost deja inchise (educatie si formare, relatii externe, politica externa si de securitate comuna, statistica, IMM, stiinta si cercetare), alte trei ramanand deschise (concurenta, telecomunicatii, cultura si audio-vizual). Cele mai sensibile capitole, in ultima runda a negocierilor de integrare, vor atinge domenii vitale de tipul: agriculturii, mediului, justitiei si afacerilor interne, liberei circulatii a persoanelor si capitalului, finantelor si bugetului si problemelor institutionale. Unul dintre domeniile-cheie va fi agricultura, aceasta beneficiind de cea mai inalta rata a subventiilor, respectiv jumatate din bugetul UE. Autorii studiului citat constata situatia delicata a Romaniei, care are cea mai ridicata pondere a agriculturii in ocuparea fortei de munca: 41,7%, fata de numai 5,2% in Cehia, 7,1% in Ungaria, 7,4% in Slovacia, 10,2% in Slovenia, 18,1% in Polonia sau 26,6% in Bulgaria.
