Un veteran de razboi din Alba Iulia, Cornel Hada, sustine ca poate elucida misterul mortii tatalui cancelarului german Gerhard Schroder, deoarece a coordonat ingroparea acestuia.
Cornel Hada, de 79 de ani, fost subofiter in timpul celui de-al II-lea razboi mondial, isi aminteste ca, in 1944, in urma luptelor cu infanteria romana, pe dealurile din imprejurarile comunei Ceanu Mare, erau multi morti. Cornel Hada se afla la comanda unui grup de soldati, printre care si doi sasi. Ei au fost cei care au insistat ca nemtii sa fie ingropati crestineste. Pe baza placutelor de identificare, ei au descoperit ca unul dintre morti era caporalul Fritz Schroder, asupra caruia a fost gasita o scrisoare prin care sotia il anunta ca a nascut si ca, pe langa fetita, mai are un baiat pe care l-a numit Gerhard. Caporalul a fost ingropat impreuna cu alti cinci nemti si cu un roman. Cornel Hada declara ca a participat la inmormantare si ca a dispus ca la mormant sa fie pusa o cruce. Aceasta a fost confectionata din lemn de salcami de catre soldatii din subordinea sa. Din nefericire, spune el, placuta de identificare a disparut, impreuna cu alte obiecte ale soldatilor germani. Cornel Hada sustine ca mai are multe de povestit si il invita pe cancelarul german in Romania pentru a cunoaste un popor de buni crestini. Seful Guvernului de la Berlin ar putea face, in acest an, o vizita oficiala in Romania, calendarul relatiilor romano-germane pe 2001 avand prevazut un schimb de vizite ale celor doi premieri.
Potrivit publicatiei germane -Bild am Sonntag-, mormantul tatalui cancelarului german, Fritz Schroder, decedat in al II-lea razboi mondial, a fost descoperit dupa aproape 60 de ani de la moartea acestuia, in comuna Ceanu Mare de langa Cluj. Caporalul Fritz Schroder a decedat in octombrie 1944, la varsta de 32 de ani, la Ceanu Mare, fost Pustasan, o comuna care numara, in momentul de fata, aproximativ 5.000 de locuitori. Fiul sau, Gerhard, astazi cancelar al Germaniei, nascut la 7 aprilie 1944, nu l-a cunoscut.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane