Fondul Monetar International (FMI) nu a stabilit inca data la care va trimite urmatoarea misiune in Romania. Desi ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, s-a grabit sa anunte ca o delegatie a FMI va sosi in tara noastra la inceputul lunii mai, pentru a discuta cu autoritatile romane asupra scrisorii de intentie in vederea incheierii unui nou acord stand-by, nici o decizie in acest sens nu a fost luata inca la nivelul institutiei financiare internationale, ne-au declarat surse apropiate negocierilor. -In declaratia sa, ministrul finantelor s-a referit, probabil, la invitatia pe care doreste sa o faca reprezentantilor FMI in cursul vizitei sale la Washington. Este vorba despre intentia ministrului Tanasescu de a chema o misiune a Fondului la inceputul lunii mai, dar nu si de o confirmare din partea FMI-, apreciaza sursele citate. La finele acestei luni, ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, se va deplasa in capitala americana pentru a participa la reuniunea de vara a Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale.
Chiar daca data nu a fost inca oficial stabilita, o delegatie a Fondului Monetar va veni, oricum, in Romania in viitorul apropiat, pentru a continua discutiile cu autoritatile romane in vederea incheierii unui acord de imprumut stand-by. Potrivit surselor citate, discutiile vor viza mai multe teme importante. Prima dintre acestea este cea a bugetului de stat pe anul in curs, iar cea de-a doua se refera la stadiul reformelor structurale. Vor fi, de asemenea, discutii pe tema politicilor salariale in sectorul public, precum si in legatura cu preturile administrate in sectorul energetic, oficialii romani si expertii Fondului urmand sa analizeze strategia si implicatiile subventiilor de stat.
De la ultima vizita a unei misiuni FMI in tara noastra a trecut aproape o luna. In perioada 19-23 martie, delegatia Fondului a fost condusa de negociatorul-sef pentru Romania, croatul Neven Mates, iar discutiie s-au focalizat pe bugetul pentru 2001, fiind atinse principalele aspecte ale politicii macroeconomice. Mesajul transmis de Neven Mates la plecare a fost destul de clar, lasand de inteles ca Romania nu a fost gasita cu toate temele facute. Negociatorul-sef a recomandat ca una dintre prioritatile politicii fiscale sa fie efortul de dezinflatie. In acest sens, oficialilor romani li s-a indicat foarte clar sa adopte o politica fiscala mai restrictiva in bugetul pe 2001, sa mentina un regim fiscal stabil si sa evite sa introduca facilitati fiscale distorsionate si sa impovareze veniturile salariale. Progresele facute intre timp de oficialii romani par a fi insa indreptate in directia opusa. In locul unei politici fiscale restrictive au fost aprobate facilitati fiscale pentru intreprinderile mici si mijlocii si pentru investitiile straine. Guvernul a renuntat, totusi, la -imbunatatirile- aduse Legii impozitului pe venit, care nu se vor aplica decat de anul viitor. Aprobate initial prin ordonanta de urgenta si anulate dupa numai patru zile, prin separarea lor intr-un proiect de lege lasat in seama Parlamentului, acestea ar fi lasat mai multi bani in buzunarul contribuabililor persoane fizice, insa ar fi diminuat serios veniturile bugetare in acest an. Desi ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, si-a exprimat la inceput convingerea ca Parlamentul le va aproba in regim de urgenta, secretarul de stat in acelasi minister Gheorghe Oana a aratat, recent, ca ritmul lent de votare al parlamentarilor nu va permite aplicarea decat in 2002. Dintre facilitatile carora li se opuneau reprezentantii FMI, Guvernul PDSR a preferat, astfel, sa renunte la cele acordate persoanelor fizice, in favoarea facilitatilor fiscale pentru investitori.
Alte teme de discutie in negocierile cu FMI, unde misiunea Fondului a recomandat Romaniei, la ultima vizita, refacerea temelor, se refera la intarirea disciplinei financiare in intreprinderile de stat, inclusiv printr-o politica salariala adecvata, precum si la problema reducerii arieratelor in economie. Pentru a se conforma recomandarilor Fondului, Guvernul ar mai trebui sa renunte la administrarea preturilor in sectorul energetic si sa accelereze privatizarea marilor intreprinderi de stat.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane