Vești proaste pentru cei care au sărit în sus de bucurie după ce Parlamentul European a aprobat cererea de uniformizare a procesului de creditare în spațiul comunitar.
Actul normativ, ce va deveni aplicabil probabil din 2010, acordă, cel puțin la nivel teoretic, posibilitatea cetățeanului din orice colț al UE de a apela la servicii de creditare acolo unde găsește cele mai bune oferte.
Am spus teoretic pentru că, chiar și în aceste condiții, e greu de spus când un român, spre exemplu, va putea lua credite ieftine să zicem din Germania. Barierele vin din cel puțin două direcții: prima este interesul băncilor comerciale care nu mai sunt de multă vreme naționale. De ce ar da banca X un credit la Bochum, să zicem, cu 4% dobândă, unui concetățean de-al nostru, când sucursala sa din România ar putea face bani frumoși acordându-l cu 20%? Cea de a doua barieră ține de recunoașterea actelor oficiale. Orice instituție bancară dă bani cu un cost direct proporțional cu gradul de risc de neîncasare (a principalului și dobânzilor aferente). Cum documentele românilor au preț mic în ochii occidentului (poate doar angajații multinaționalelor să facă excepție și funcționarii de rang înalt), e clar că ei vor fi încadrați la o clasă superioară de risc, iar dobânzile vor fi mai mari.
Până se vor clarifica însă aceste detalii, diriguitorul din piața bancară comunitară, BCE, a anunțat că standardele de creditare vor fi înăsprite în toate cele trei direcții principale: creditele pentru afaceri, pentru ipoteci și pentru consum. BCE mai estimează o reducere a cererii pentru împrumuturi în toate aceste categorii. Criza din piața creditelor, alături de înrăutățirea perspectivelor de creștere economică și ale pieței imobiliare sunt principalii factori ce duc la înăsprirea standardelor de creditare, în timp ce diminuarea numărului de fuziuni, slăbirea sectorului imobiliar și scăderea încrederii consumatorilor au afectat cererea, a mai transmis BCE.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane