-In aceasta seara am chemat la incetarea imediata a focului… Declar aici si repet din nou ca daca palestinienii accepta propunerea pentru incetarea imediata a focului, noi vom inceta focul imediat.- Mesajul premierului Ariel Sharon, din care am citat, prezinta importantul element de noutate ca Israelul este dispus la incetarea unilaterala a ostilitatilor. Pana acum, Sharon doar evocase – e drept, de multe ori – aceasta posibilitate si a conditionat-o mereu de incetarea prealabila a violentelor de partea palestiniana. Ca ceva se schimba totusi in raporturile conflictuale intre armata israeliana si luptatorii palestinieni se sustine si in ordinul dat de ministrul apararii, Binyamin Ben-Eliezer. Conform acestuia, trupele israeliene nu vor mai patrunde in teritorii palestiniene decat la dispozitia expresa a Guvernului de la Tel-Aviv, nu vor mai desfasura nici un fel de actiuni cu caracter ofensiv si nu vor executa foc decat in cazul in care sunt atacate nemijlocit, intr-o maniera in care viata militarilor ar putea fi pusa in pericol.
Conform premierului Sharon, acesta este primul pas pentru ca toate partile angrenate in conflict sa treaca la incetarea focului. Acesta a facut apel si la tarile vecine, Siria si Liban, de a suspenda imediat violentele, pentru a putea reveni la masa negocierilor. Declaratiile lui Ariel Sharon au fost salutate de presedintele american George W. Bush, prin purtatorul de cuvant al Casei Albe, care a precizat ca -presedintele ar saluta ca binevenita si o declaratie similara din partea palestinienilor-. Inainte de a face aceasta propunere, premierul israelian a primit vizita ambasadorului si a consulului american din Israel. In acelasi timp, trimisul special al secretarului general al ONU, Terje Larsen, si reprezentantul Uniunii Europene, Javier Solana, au avut convorbiri, la Gaza, cu presedintele Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat. Ambasadorul american Martin Indyk si consulul general Ron Schlicher urmau si ei sa discute cu Arafat, inainte de plecarea acestuia la Paris, pentru convorbiri cu presedintele Jacques Chirac, programate pentru miercuri. Anticipand evenimentele, un reprezentant al Administratiei Bush a declarat ca Arafat va accepta imediat acordul de incetare a focului. Prima reactie palestiniana nu a lasat nici o sansa pentru confirmarea acestei prognoze. -Aceasta este doar o manevra a Guvernului Sharon, care vizeaza evitarea presiunii internationale asupra Israelului, care a fost condamnat pentru utilizarea excesiva a fortei-, a fost replica consilierului lui Arafat, Ahmed Abdel Rahman. In comunicatul dat publicitatii de Autoritatea Palestiniana sunt exprimate si regrete privind respingerea de catre Ariel Sharon a recomandarii din Raportul Mitchell, referitoare la inghetarea procesului de colonizare din teritoriile palestiniene. Desi premierul israelian s-a opus, din nou, suspendarii procesului de colonizare, acesta si-a flexibilizat pozitia anterioara, extrem de rigida, si a adoptat solutia avansata de ministrul sau de externe, Simon Peres. Israelul nu va ocupa si alte teritorii si nu va crea noi colonii evreiesti. Israelul nu va extinde nici macar teritoriile coloniilor existente, dar va continua dezvoltarea acestora si constructiile de aici, in raport cu sporul natural de populatie. Raportul Mitchell considera drept o incalcare a legislatie internationale faptul ca, dupa razboiul din 1976, Israelul a declansat si a continuat colonizarea teritoriilor ocupate. Castigul cel mai mare care se deceleaza din ultimele evenimente este tocmai acest Raport Mitchell, care promite sa faca istorie. Pornita de Washington cu luni in urma, sa faca putina lumina in hatisul capcanelor de tot felul al cauzelor conflictului din Orientul Mijlociu, Comisia Mitchell a prezentat un raport, devenit un reper in conjunctura actuala. Raportul Mitchell isi vede depasit cu mult menirea initiala, dar preia extrem de bine noul sau rol, distribuit de cursul evenimentelor. Raportul a aparut pe parti – pentru a obisnui actorii Orientului Mijlociu cu el -, apoi integral, sustinut de Washington. A primit acceptele formale ale Israelului si ale Autoritatii Palestiniene. In plus, are sansa conjuncturala unica de a fi in postura singurului document – in afara Acordului de la Oslo – care nu este depasit. El a devenit peste noapte documentul la care se vor raporta, cel putin o perioada de timp, toate incercarile diplomatice de detensionare a situatiei. Chiar si primul pas facut de Ariel Sharon, incetarea unilaterala a focului, este de inspiratie -Mitchell-. Daca va disparea ruptura dintre ce face diplomatia si ce se intampla in teren, atunci exista sanse ca normalizarea situatiei din Orientul Mijlociu sa continue sub aceeasi reteta.
C.I. Cristian
Elementele-cheie ale Raportului Mitchell
– Incetarea imediata a focului dintre armata israeliana si fortele palestiniene – Inghetarea constructiilor coloniilor evreiesti in teritoriile palestiniene – Reluarea cooperarii israelo-palestiniene in domeniul securitatii – Denuntarea -terorismului- de catre Autoritatea Palestiniana – Stoparea de catre Autoritatea Palestiniana a atacarii cu focuri de arma a militarilor si a civililor israelieni – Trupele israeliene vor limita la maximum intrebuintarea fortei letale, ca riposta – Negocieri pentru determinarea cauzelor actualului conflict.
